V-am cerut ajutorul pe facebook pentru a realiza o simplă suprapunere a demolatului turn al Colţei pe imagini actuale. O puteţi considera o completare a reconstituirii mănăstirii Colţei. Pentru că eram plecat prin alte ţări şi nu aveam posibilitatea să fac o vizită pe teren, v-am cerut să-mi trimiteţi imagini actuale realizate de voi. Am primit câteva poze, dar din păcate nu le-am putut folosi pe toate. Vreau să le mulţumesc domnilor care mi-au trimis poze: Cristi Voinea, Manuel Munteanu şi Răzvan Pop.
Prima imagine am primit-o de la domnul Cristi Voinea şi este o poză dintr-un album fotografic cu Bucureştiul anilor 70.
Imaginea din albumul „Bucureşti„, autorul fiind George Şerban, ne interesează în cazul stabilirii amplasamentului turnului pentru că putem observa marcarea fundaţiilor acestuia pe carosabilul bulevardului Brătianu. Desenul fundaţiilor plasează turnul în apropierea axului bulevardului (mai multe imagini din acelaşi album găsiţi pe Bükreş Blog, pozele fiind furnizate tot de domnul Voinea).
Radu Oltean a publicat pe Art Historia o imagine cu fundaţiile turnului în momentul în care s-au realizat săpături arheologice în 1970, la 82 de ani de la demolarea din timpul mandatului primarului Pache Protopopescu.
Pentru că am avut la dispoziţie doar trei poze actuale, am decis să fac mai multe variante pentru fiecare, fiecare putând decide care este mai interesantă.
Pentru prima suprapunere am folosit o imagine primită de la domnul Manuel Munteanu. Poza este realizată de la etajul unui bloc situat vis-a-vis de biserica Colţei. Am considerat că turnul era poziţionat un pic mai aproape de biserică, depăşind un pic actualul ax al bulevardului.
Pentru a stabili poziţia aproximativă a turnului am suprapus două planuri, cel actual şi cel de la 1847. Pe amândouă planurile am marcat tunul şi biserica, acesta fiind şi singurul element nemodificat. Pe planul de la 1847 turnul are o formă dreptunghiulară în plan, dar în realitate era mai apropiat de un pătrat.
O suprapunere pe o imagine primită de la domnul Răzvan Pop ne prezintă o vedere mai detaliată a poziţiei turnului. Dacă turnul ar fi fost păstrat sigur era nevoie de o amenajare specială, astfel încât bulevardul să poată funcţiona. Apariţia magistralei de metrou ar fi fost o altă „încercare” pentru turn. Chiar dacă la suprafaţă s-ar putea reproiecta spaţiul, elementele din subteran nu cred că permit o reconstrucţie a turnului pe acelaşi amplasament.
Ultima suprapunere este tot pe o imagine primită de la domnul Manuel Munteanu. Vederea aeriană este realizată din blocul situat pe bulevardul Brătianu, pe axa nord-sud a Bucureştiului. O reconstrucţie pe amplasamentul iniţial cred că este astăzi imposibilă, iar eu nu sunt adeptul acestor refaceri. În acelaşi timp cred că putem găsi soluţii de a marca într-un fel existenţa acestui fost simbol marcant al Bucureştiului. Nu am încă nici o idee, dar o modalitate ar fi de a utiliza tehnologii moderne de iluminat.
Le mulţumesc domnilor care mi-au trimis imaginile actuale şi sper să consideraţi aceste suprapuneri doar o încercare de a readuce turnul Colţei în memoria colectivă. Nu am nici o pretenţie că am stabilit exact locul unde se găsea acesta, dar ne putem face o impresie, măcar vizual.
Mai aveti un punct fix :Palatul Sutu.Construit intre 1833-1835 vizibil in unele imagini cu Turnul Coltei.Din cate imi aduc eu aminte marcajul pe bulevard se sprijinea cu un colt pe bordura trotuarului din fata palatului Sutu,sau foarte aproape de el ,nu mai mult de un metru.
din păcate nu pot considera palatul ca reper fix pentru că nu apare în forma actuală pe planul de la 1847, cel pe care am turnul…vedeţi prima poză, cea de la domnul Voinea, pentru că se vede bine unde era marcat pe carosabil, aşa cum v-a sugerat şi toni 🙂
@anghelache dan, pai nu trebe sa-ti scormonesti memoria, vezi prima fotografie din articol, e chiar poza cu marcajul. Ca o fi sau nu intocmai cu fundatia e mai greu de stabilit dar dupa cum se vede, nicidecum intr-atat de aproape de trotuar. Sa fie pe putin 3 metri acolo…
In cartea Bucurestiul si seismele de Emil Sever Georgescu, Editura Libra 2007, gasiti datele tehnice si relatia cu seismele. Ipotezele despre numarul placilor de parapet au fost transpuse de Radu Oltean in acea reconstituire. Deci amplasamentul este clar in axul bisericii iar pe teren era trasat din anii80 de Prof. Panait de la Muzeul de Istorie.
Mulțumesc