Trei idei pentru București

Vreau să continui articolele despe viziunea utopică asupra dezvoltării Bucureștiului prin introducerea a trei idei. Despre unele dintre ele am mai discutat, iar altele sunt idei care au apărut în decursul timpului în diferite studii serioase. Anul trecut v-am prezentat utopia despre zonificare, idee pe care nu am ajuns încă să o detaliez, dar care este parte din ce îmi doresc eu pentru dezvoltarea Bucureștiului.

Acum vă prezint pe scurt trei idei care ar fi putut fi teme de dezbatere în campania electorală sau, poate mult mai corect, parte dintr-o viziune obligatoriu de continuat pentru orice ales.

Imaginea reprezintă o schemă a celor trei idei (Google Earth sursa pentru imaginile de fundal). Propunerile sunt 1.Infrastructura principală de transport (inele concentrice)  2.Salba de lacuri a Colentinei  şi 3.Dâmboviţa – ax de dezvoltare. Cele trei proiecte ar trebui să fie definitorii pentru întreg oraşul, să fie cele trei elemente care influenţează nu doar zone mici, vecinătăţi imediate, ci chiar modul în care există Bucureştiul. Să le discutăm pe rând, cu explicaţia schemei pentru fiecare idee în parte.

1.Infrastructura principală de transport (inele concentrice)

Primul proiect se referă la infrastructura de transport, oricare ar fi modalitatea de deplasare în cadrul oraşului. Pe schema de sus aveţi reprezentate cele cinci inele de circulaţie. Primul inel, cel marcat cu culoarea neagră este cel din interiorul zonei centrale. Cum văd eu acest inel am prezentat pe scurt în propunerea din Piaţa Spaniei, acolo veţi găsi chiar şi un profil transversal. Următoarele trei sunt marcate cu culoare portocalie, aceleaşi fiind propuse prin PUG Bucureşti. Despre ce ar însemna dezvoltarea acestora am vorbit în articolul-concluzie despre bulevardul Buzeşti-Berzei-Uranus. Ultimul inel (numerotat cu nr. 4 şi culoare roşie) este actuala centură a capitalei.

Cele trei inele concentrice şi actuala centură ar trebui să fie de tipul bulevardelor, în nici un caz cu profil de autostradă. Am în plan detalierea unui tip de astfel de bulevard, probabil anul acesta voi face o propunere pentru ineleul de circulaţie Ştefancel mare, Mihai Bravu etc, cel care închide zona centrală a Bucureştiului. Actuala centură ar trebui să aibă acelaşi profil de bulevard, de circulaţie urbană, având în vedere că pentru ocolirea Bucureştiului există deja plaurile pentru autostrada AO (aveţi aici o imagine cu planul acestei viitoare autostrăzi).

2.Salba de lacuri a Colentinei

Pe schemă am marcat suprafaţa de culoare verde care reprezintă zona de intervenţie. Ideea transformări salbei de lacuri a Colentinei într-un parc este destul de veche. Cu această idee s-a început amenajarea iniţială şi parcurile Herăstrău, Bordei sau Pantelimon sunt doar căteva rezultate ale acestei intervenţii. După revoluţie a fost abandonată complet această intervenţie urbană, din câte ştiu existând doar câteva iniţiative teoretice şi (parcă) întocmirea unui PUZ pentru câteva tronsoane. Cred că ideea ar trebui reluată, dar de data aceasta ar trebui să mergem mai departe cu refacerea zonelor, să introducem noi funcţiuni pe lângă dezvoltarea acestui parc.

Coloana vertebrală ar trebui să fie parcul public, acestei funcţiuni fiindu-i adăugate alte amenajări şi dezvoltări adiacente. În jurul acestui parc trebuie dezvoltate funcţiuni mixte, zonele fiind dezvoltate cu o densitate redusă, realizându-se un transfer gradual către spaţiile intens construite. Puteţi vedea propunerea pentru un canal în Colentina, acesta fiind deocamdată singura soluţie cu care am venit pentru refacerea unei zone de pe salba de lacuri.

3.Dâmboviţa – ax de dezvoltare

A treia idee este reprezentată pe schema de sus ca o zonă ce traversează Bucureştiul de la vest la est (marcată cu culoare albastră). Dâmboviţa este în acest moment doar un şanţ marei şi betonat, folosită doar prin canalizarea din subteran. Acesta ar trebui să devină axul principal de coeziune a oraşului. Pe tot traseul Dâmboviţei ar trebui regândite atât funcţiunile terenurilor, cât şi extinderea unor funcţiuni în directă relaţie cu acest curs de apă. Sunt convins că pot fi dezvoltate noi canale care să influenţeze dezvoltarea. În acelaşi timp va fi nevoie de schimbări complete ale actualei imagini urbane (demolări ale unor fronturi de clădiri, reconectarea unor zone şi remodelarea unor zone importante din zona ultracentrală a Bucureştiului).

Una dintre propunerile de pe blog conţine o astfel de reamenajare completă a imaginii urbane actuale. În apropierea Operei am propus o nouă legătură între două parcuri. O altă propunere legată de râul bucureştean a fost doar o simplă refacere a unei construcţii dispărute la podul de la Mihai Vodă.

Toate aceste idei sunt doar o parte din ce ar trebui să însemne strategia pentru dezvoltarea Bucureştiului. Acest document ar trebui respectat şi pus în practică de administraţie, locală şi generală. O astfel de strategie nu se face doar pentru 4 ani, cât un mandat de ales. Continuitatea în administraţie nu trebuie să ţină de un nume, de un miraj sau mesia contemporan, care ştie totul şi are soluţii pentru orice. Continuitatea înseamnă profesionalism. Dar asta este altă discuţie. Sper ca în noul an să am cât mai mult timp pentru a detalia ideile prin propuneri ceva mai reale. Reale în cadrul biroului virtual.