Top 10 investiţii ale administraţiei

Am decis să fac un nou Top 10 despre Bucureşti, asta după ce am văzut că cele deja postate au avut destul succes. De data asta m-am gândit la un Top 10 investiţii ale administraţiei. Trebuie să spun încă de la început că ordinea mi-a dat mari bătăi de cap şi nici acum nu sunt convins că nu se pot aranja altfel. Mă rog, să spunem că e un punct de plecare şi că puteţi să vă faceţi un top personal.

Am încercat să stabilesc o ierarhie în funcţie de impresia mea generală asupra modului în care o anumită investiţie a marcat dezvoltarea Bucureştiului. Am plecat de la convingerea că investiţiile au fost făcute pentru dezvoltarea pozitivă, că unele au necesitat investiţii pe durata a zeci de ani. Nu orice proiect al administraţiei a însemnat o schimbare a oraşului. Unele ni se par importante, dar eu am vrut să privesc la scara întregului oraş şi să văd dacă unele nu fac parte din proiecte mai mari. Un exemplu: Pasajul Basarab este important, dar nu decisiv pentru dezvoltarea Bucureştiului. El este doar o mică parte dintr-un sistem de circulaţii.

În cazul unor investiţii am luat în considerare şi potenţialul încă neexploatat. Spun asta pentru că multe dintre proiecte au fost pur şi simplu parţial implementate, au fost blocate temporar investiţiile sau au avut de suferit de modul în care administraţia bucureşteană şi românească ştie şi poate face treabă. Am ales doar lucrări care s-au realizat, chiar şi parţial. Repet, este un top personal şi poziţiile ar putea fi modificate.

Locul 1. Sistemul feroviar

Prima gară din Bucureşti este Gara Filaret (inaugurată 1869), parte a dezvoltării sistemului de cale ferată din oraş şi din ţară. Dezvolarea acestui sistem de transport a însemnat o revoluţie în industrie, comerţ, deplasarea populaţiei. Toate acestea au influenţat decisiv dezvoltarea exponenţială a Bucureştiului. Treptat a fost dezvoltată o reţea atât în oraş cât şi în jurul său, dezvoltându-se diferite zone ale Bucureştiului (Griviţa, Obor, Filaret etc). Pornind de la creşterea industriei s-a dezvoltat comerţul, au crescut zonele de locuire, s-a schimbat modul de viaţă în cadrul oraşului. Din păcate sistemul nu a fost niciodată dezvoltat pentru traficul intern, cu legături între oraş şi suburbane, cu interconectări cu transportul public de suprafaţă.

Locul 2. Asanarea Colentinei

Asanarea Colentinei (sursa foto Google Maps) începând cu anii 30 şi apoi continuată până prin anii 80 mi s-a părut unul dintre proiectele cu cel mai mare potenţial. Sigur, acest proiect a însemnat modificări fundamentale pe întregul traseul al râului în oraş, dezvoltarea canalizării Bucureştiului, eradicarea unor boli, aprovizionarea de calitate cu apă potabilă, dar şi în zona periurbană a oraşului, de la Buftea, Mogoşoaia şi până în Pantelimon. S-a dorit iniţial dezvoltarea unui parc pe întregul traseu, dar doar unele zone au primit ulterior această funcţiune. Parcurile Herăstrău, Tei, Floreasca, Pantelimon etc sunt parte din acest proiect. Asanarea nu a reprezentat doar o lucrare sanitară, căci putem vedea dezvoltările de zone de locuire realizate, printre cele mai apreciate din oraş.

Locul 3. Metroul

Metroul bucureştean este una dintre realizările fără de care oraşul astăzi nu ar mai putea funcţiona. Dezvoltarea sa a început în mod practic în anii 70, dar planuri existau încă de la începutul secolului 20. Sigur că iniţial a fost o dezvoltare influenţată de factori politici, dar astăzi s-au reluat investiţiile şi noile trasee vizeză tocmai o distribuţie uniformă a reţelei. Sistemul metroului are un potenţial de dezvoltare ridicat mai ales dacă ar fi legat de dezvoltarea sistemului de cale ferată şi o interconectivitate crescută cu transportul de suprafaţă.

Locul 4. Sistematizarea Dâmboviţei

Sistematizarea Dâmboviţei (sursa foto Art Historia) a fost un proiect început în perioada modernă la sfârşitul secolului 19 şi modificat radical în anii 80 ai secolului 20. Sistematizarea a însemnat realizarea canalizării moderne a oraşului, transformări radicale în jurul Bucureştiului şi dezvoltarea unor zone cu diferite funcţiuni în lungul Dâmboviţei. De la nord-vest la sud-est râul a transfomat complet peisajul bucureştean, a generat apariţia bulevardelor, cheiurile, sistematizarea şi transformarea zonelor aflate înainte pe albia râului, secarea unor izvoare şi afluenţi, dezvoltarea industriei în aval de oraş şi modernizarea treptată a întregului oraş. Sistematizarea de la sfârşitul secolului 19 poate fi legată de dezvoltarea sistemelor de bulevarde şi de stoparea aproape completă a distrugerilor provocate de inundaţiile anuale, iar cea din secolul 20 de apariţia Noului Centru civic şi transformarea radicală a Bucureştiului.

Locul 5. Sistemul bulevardelor

Începutul este după jumătate secolului 19 cu Bulevardul Academiei, ulterior Elisabeta (sursa foto Locuri în Bucureşti). Treptat şi adesea fără un plan general se dezvoltă o reţea de bulevarde care schimbă faţa Bucureştiului şi îl transformă într-un oraş, un oraş modern. Axele nord-sud şi est-vest şi cheiurile Dâmboviţei au reprezentat investiţii majore, dar ca parte a unui sistem în continuă dezvoltare. Bulevardele au adus reglementări, infiinţarea unor servicii şi instituţii ale adimnistraţiei, transformarea mahalalelor şi dezvoltarea trasportului public. Odată cu acestea apar şi investiţiile imobiliare, construcţii care devin treptat simbol al Bucureştiului. Sistemul bulevardelor a reprezentat o schimbare treptată a oraşului, din zon centrală şi până la mahalaua tradiţională. Spaţiul public şi funcţionarea oraşului au fost influenţate ireversibil de aceste investiţii.

Locul 6. Noul Centru civic

Anii 80 ai secolului 20 au însemnat pentru Bucureşti o transformare brutală, o schimbare indusă de filozofia totalitară şi încercarea de distrugere completă a tradiţiei oraşului. Noul Centru civic a fost una dintre investiţiile care au modificat complet Bucureştiul, nu în bine. Dezvoltarea urbană la o scară megalomană şi apariţia monstrului din deal sunt elemente pe care astăzi încercăm să le intergrăm în oraş. Neexistând o strategie pentru asta, totul evolueză încet. Scara intervenţiei urbane din anii 80 şi suprafaţa afectată pot fi doar ele motive pentru care le-am inclus în acest top. Există însă şi părţile ascunse care în modul de funcţionare, de relaţionare a oraşului cu locuitorii şi cu spaţiul public au adus modificări ireversibile. Un exemplu negativ, dar o investiţie care astăzi defineşte parţial Bucureştiul.

Locul 7. Ansamblurile de locuinţe colective

Ansamblurile de locuinţe colective (sursa foto Google Maps) nu sunt o invenţie a comunismului, dar soluţia aceasta pentru dezvoltarea locuirii a fost aplicată masiv în aceea perioadă. Din anii 60 ai secolului 20 a început construcţia acestor ansambluri (Drumul Taberei, Balta Albă-Titan, Berceni etc), soluţie care a modificat radical imaginea Bucureştiului tradiţional. Ca în repetate rânduri în istoria oraşului trecerea a fost bruscă, cu perioade prea scurte de acomodare şi acceptare. Locuinţele colective începuseră să fie o soluţie adioptată şi în perioada interbelică, dar construcţia în masă se dezvoltă după război. După perioada stalinistă soluţia modernistă a acestor cartiere a venit ca o schimbare contemporană, dar adesea realizată la standarde scăzute, cu investiţii nefinalizate. Majoritatea bucureştenilor locuieşte astăzi în aceste cartiere, iar oraşul nu poate fi definit astăzi făcând abstracţie de aceste ansambluri colective.

Locul 8. Transport public de suprafaţă

Dezvoltarea transportului public de suprafaţă este o investiţie majoră a administraţiei şi reprezintă un proces continuu. De la tramvaiele cu cai, birjele de început şi până la actualele tramvaie, autobuze şi troleibuze există un proces care a schimbat complet oraşul. Dezvoltarea transportului public a însemnat o schimbare a mahalalelor, o deschidere, un mod nou la un moment dat de relaţionare a zonelor diferite. Schimbările au însemnat o transformare a modului în care trăiesc locuitorii, de la simpla transportare pe distanţe din ce în ce mai mari şi până la schimbarea modului de comerţ, a petrecerii timpului liber, a interacţiunii între zone şi locuitori.

Locul 9.  ?

Locul 10. ?

Din păcate nu am reuşit să identific alte două investiţii majore ale administraţiei, astfel încât acesta să fie un Top 10 complet. Am luat în considerare chiar şi anumite decizii din trecutul mai îndepărtat. Decizia de stabilire a capitalei Ţării Româneşti la Bucureşti sau cea după unirea Principatelor în detrimentul Iaşiilor sunt  evident decisive pentru dezvoltarea ulterioară. Unele seturi de legi sau hotărâri au decis transformarea Bucureştiului, exemplu ar fi Regulementele organice. Eu nu am identificat însă investiţii cheie. Poate mi-au scăpat, dar asta înseamnă că pot face completările necesare dacă primesc sugestii de la voi.

Grădina Cişmigiului, Parcul Carol I sau Hipodromul, Casa Scânteii şi Campusul din Regie sunt investiţii majore pentru perioadele în care au fost realizate, dar nu sunt definitorii pentru dezvoltarea Bucureştiului. Întrebarea este ce ar mai putea intra în acest Top 10?