Am decis să fac un nou Top 10, de data aceasta cu acele clădiri construite strict în București în perioada comunistă. Primul top realizat a fost un pic șocant și s-a bazat pe voturile voastre pe pagina noastră de Facebook. De data aceasta am decis să vă prezint un top al preferințelor mele în ce privește arhitectura clădirilor realizate în vremea regimului comunist, de la instaurare până în 1989. Topul acesta este unul personal și nu simt nevoia să dau explicații pentru alegerile mele. Am convingerea că s-a facut arhitectură de calitate și în perioada comunistă, dar acele construții au fost în general excepții. Cantitatea era standardul în acele vremuri.
Iată cum arată un astfel de top al celor mai bune clădiri realizate în București în perioada comunistă, top care se bazează strict pe preferințele mele personale. În cazul în care doriți să plimbați un turist interesat de arhitectura acestei perioade, aveți aici o listă destul de interesantă.
Locul 1. Teatrul Național București…Este vorba evident de proiectul iniţial (1964-1973), semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea, Nicolae Cucu, iar structura de rezistenţă de inginerul Alexandru Cişmigiu. (sursa foto stînga – Orașul lui Bucur, sursa foto centru – Bukresh Blog, sursa foto dreapta – Bing Maps)
Locul 2. Hotel Intercontinental București…Clădirea este realizată în anii 1968-1971 după planurile arhitecţilor D. Hariton şi Gh. Nadrag, I. Moscu şi Romeo Ştefan Belea. (sursa foto stînga – Comunismul în România, sursa foto centru –Orașul lui Bucur, sursa foto dreapta – Bing Maps)
Locul 3. Institutul Politehnic București…Arhitectul Octav Doicescu este conducătorul colectivului care realizează planurile (1963-1969). Din acest grup au mai făcut parte arh. Ștefan Lungu, Perianu, Costin Paetia, Petre Swoboda. (sursa foto stînga – Vederi și cărți poștale din România, sursa foto centru – Panoramio user Alexandru Valcea, sursa foto dreapta – Bing Maps)
Locul 4. Pavilionul Expoziţiei Realizărilor Economiei Naţionale…Actuala clădire Romexpo este realizarea arh. Ascanio Damian, alături de colectivul: arh. Mircea Enescu, ing. Adrian Stănescu (coordonator general), arhitecții V. Ursache, Adrian Stănescu, R. Popescu, S. Miclescu, Vera Hariton, inginerii Em. Baiculescu, M. Savescu, Liana Popovici, A. Nefian și colaborarea inginerilor D. D. Niculescu, M. Soare și N. Potrîniche. (sursa foto stînga – Orașul lui Bucur, sursa foto centru – Orașul lui Bucur, sursa foto dreapta – Bing Maps)
Locul 5. Postăvăria Română (Centrala Lânii)…Arhitectul Zoltan Takacs este autorul proiectului realizat în 1978-1979, situat pe Șoseau Pantelimon. (sursa foto stînga – Arhitectura, sursa foto centru – Arhitectura, sursa foto dreapta – Bing Maps)
Locul 6. Circul de stat București…Clădirea a fost construită în 1960 dupa planurile arhitecților Nicolae Porumbescu (șef proiect), Constantin Rulea, Sanda Bercovici, Nicolae Pruncu și echipa de ingineri: A. Progreseanu, I. Dumitrescu, E. Simu, O. Versescu, V. Cvasa (ventilație și termice), D. Manasia (electrice), I. Benghius (sanitare). (sursa foto stînga – Orașul lui Bucur, sursa foto centru – Inforom-cultural, sursa foto dreapta – Bing Maps)
Locul 7. Blocul turn ”Gioconda”…Ansamblul de locuințe colective a fost ridicat la sfârșitul anilor 50, fiind capăt de perspectivă pentru Calea Victoriei în actuala Piață a Națiunilor Unite. Construcția s-a ridicat pe fundațiile proiectului nefinalizat al Palatului Senatului. (sursa foto stînga – Okazii, sursa foto centru –Locuri în București, sursa foto dreapta – Bing Maps)
Locul 8. Fabrica APACA…Ansamblul este un exemplu de calitate penrtu arhitectura industrială. Proiectul aparține colectivului de arhitecţi format din M. Alifanti, H. Stern, A. Damian, G. Pavlu, I. Şerban, I. Ghica-Budesti, V. Krohmalnic și inginerii Emil Prager, Tiberiu Eremia, Emil Calmanovici (inaugurat 1948). (sursa foto stînga – Cotroceni BC, sursa foto centru – Locuri în București, sursa foto dreapta – Bing Maps)
Locul 9. Casa Scânteii…Ansamblul este ridicat între anii 1950-1957 , Horia Maicu fiind arhitect-șef, iar Panaite Mazilu șeful colectivului inginerilor. (sursa foto stînga – Muzeul de fotografie, sursa foto centru – Orașul lui Bucur, sursa foto dreapta – Bing Maps)
Locul 10. Sala Palatului…Clădirea este ridicată între anii 1959-1960, arhitect șef fiind Horia Maicu. Tiberiu Ricci este însă arhitectul care a realizat proiectul construcției. (sursa foto stînga – Orașul lui Bucur, sursa foto centru – 4Architecure, sursa foto dreapta – Bing Maps)
Orice top presupune o ierarhie și prin acesta am încercat nu o enumerare ci chiar o astfel de ierarhie personală. Sunt și altele care îmi plac: Pavilionul H, unele vile din zona Primăverii, Complexul Favorit, clădiri industriale sau doar detalii și elemente ale unora. Ce am vrut să accentuez cu acest top este faptul că arhitectura de calitate a existat și în aceea perioadă, chiar dacă reprezintă excepții. Cantitatea de clădiri nu trebuie să fie un criteriu de creștere a valorii. S-a construit foarte mult în această perioadă, dar asta s-a întâmplat în toată lumea. Este totuși de remarcat că aceste excepții sunt elemente arhitecturale în pas cu moda acelor vremuri.
Ruptura clară s-a produs la sfârșitul anilor 70, dar semne existau de ceva vreme. Vă rog să urmăriți anii în care au fost realizate aceste clădiri, căci și aceasta reprezintă un punct de reper pentru evoluția arhitecturală românească. Din păcate nu am reușit să găsesc nici o clădire cu arhitectură de calitate, construcție care să fie ridicată în anii 80. Este una dintre explicațiile pentru ce vedem azi pe stradă. Dacă aveți informații despre poiectanți nemenționați vă rog să-mi spuneți și voi face completările necesare.
P.S.: Nu voi răspunde niciunui comentariu legat de drama cauzată de neincluderea Casei Poporului în acest top. Cred că am fost destul de clar când am precizat că este un top despre arhitectură de calitate.
Interesant top, nu sunt de acord cu toate cladirile propuse in el, dar asa cum ati spus este o alegere strict personala. Totusi, Opera nu este o constructie de calitate?
bineînțeles că este arhitectură de calitate, dar nu pot spune că îmi place…de aceea nu e în top
Interesant! Ce as fi vrut sa mai vad inclus pe-aici: Radiodifuziunea si Televiziunea.
Si ca sa fiu carcotas: sigla PCR nu este valida pentru intreaga perioada acoperita de tine cu topul 😛
au fost și ele luate în calcul, dar nu au apucat top 10 :)…sigla e folosită doar ca fundal pentru poza-intro, nu am vrut să folosesc toate siglele partidelor redenumite…n-are omul loc de cârcoteala ta 🙂
ca extreme, casa scanteii venea la pachet cadou de la moscova iar apaca venea nitelus din inca timpuri ‘dulci’, cu accente de la bauhaus citire….
părți din evoluția arhitecturii românești 🙂
O cladire interesanta din anii 1980, mai exact 1985, ar fi Palatul Copiilor (nu stiu cum ii zice acum, eu asa l-am apucat cat am fost cursant acolo intre 1997-1999, unde, in holul mare de la etajul 1, inca se pastra o tapiterie uriasa infatisand pe Tovarasul si pe Tovarasa primind flori de la pionieri). Din cate cunosc, aceasta cladire a primit atunci premiul Uniunii Arhitectilor din RSR.
clădirea nu mi-a plăcut niciodată, dar avea o curte interioară interesantă…una dintre curți avea o amenajare cu trepte…destul de interesant
Eu zic ca merita mentionata macar una din constructiile de pe litoral: Complex Perla (Hotel, teatru de vara, zona comerciala) – Mamaia; Complex Amfiteatru/Panoramic/Belvedere – Neptun Olimp; Complex Topaz/Onix/Safir – Saturn.
eu zic că merită să citești măcar prima frază a articolului 🙂
Ups, pardon, mi-a scapat …
Mai degraba as introduce cladirea televiziunii in acest top decat Casa Scanteii.
Ar fi interesant de facut un top al arhitecturii romanesti de dupa 89. Nu stiu de ce am impresia ca ar fi mult, mult mai sarac decat mult-hulita arhitectura comunista…
am avut în vedere și Televiziunea, dar nu s-a ”calificat” în finala aceasta personală :)…vor mai fi astfel de topuri și probabil unul chiar cu arhitectura postdecembristă…greu de făcut oricum 🙂
Ar trebui sa completezi titlul: „Top 10 clădiri din perioada comunistă din Bucuresti”
este totuşi precizat în prima propoziţie şi noi, pe aici, ne „ocupăm” de Bucureşti în majoritatea articolelor
Parere personala :Postavaria este o cladire oribla!!!!!
Topul este unul personal şi nu am simţit nevoia să justific alegerile :)…fiecare cu părerea sa
da, e interesant de facut o retrospectiva…din pacate, fara sa supar pe nimeni, in acea perioada s-a facut arhitectura.
as face o corectie, la politehnica este marcat vizual doar rectoratul, cand intreg campusul universitar ar trebui elogiat:)
arhitectura se face în toate perioadele, dar probabil tu vorbeşti de calitate în arhitectură…eu nu sunt atât de sigur şi depinde cum priveşti…privind cantitativ, exemplele din top sunt mai degrabă accidente şi nu exponente de vârf…sunt de acord cu menţiunea privind Politehnica, probabil era mai corect să spun tot campusul, dar am preferat să menţionez strict obiecte singulare
– Subscriu la enumerarea cladirilor din top, cu toate ca nu le-as alege fix in aceaeasi ordine. Locul 1 este clar Teatrul National si abia astept sa vad ce iese anu asta dupa terminarea lucrarilor.
-Pentru anii ’80 daca ar exista un top, as indrazni sa pun pe locul 1 Casa Radio, dar nu datorita ansamblului (oricum neterminat) ci elementelor arhitecturale – coloanele egiptene.
-Din anii ’90 am putine date despre ce s-a construit, nelocuind inca in Bucuresti, asa ca nu as putea face un top10 complet. Personal cred ca cea mai reusita cladire este turnul Bancorex, cu toate ca e un dezastru urbanistic in zona istorica.
Daca se vor face topuri si pentru aceste perioade, astept cu nerabdare parerile mult mai avizate ale d-lui Popescu 🙂
poate că va urma un top cu arhitectură postdecembristă, dar îmi este destul de greu să reuşesc un top 10…am ales toată perioada comunistă, fără detalierea pe decade, pentru că nu am găsit destul „material” pentru fiecare perioadă în parte…articole de genul top 10 vor mai fi
Intreb ca nespecialist – Ce parere aveti despre cladirea Spitalului Municipal (imi cer scuze daca e defapt total deplasat sa o aduc in discutie). La un moment dat am petrecut ceva timp in spitalul respectiv si dincolo de toata mizeria, spatiul interior era oarecum placut. Avea o dispunere interesanta, gindita care cred ca se reflecta si in exterior.
nu e nimic deplasat, orice poate fi pus în discuţie… m-am gândit şi la Municipal, dar, cred eu, că e destul de „şters” ca arhitectură… imaginea generală nu este chiar distinctă, de obiect unicat… chiar nu puteam discuta despre spaţiile interioare şi un top profesionist ar lua în discuţie toate elementele unui edificiu… aici este, mai degrabă, o enumerare ierarhizată pe criterii personale
Cred ca aveti dreptate: vorbesc din memorie si imi dau seama ca nu-mi amintesc exteriorul bine.
Cea mai tare cladire, cel putin pt anii 60 dar chiar si pt azi este CIRCUL DE STAT
Daca as face si eu o aleger as pune pe primul loc politehnica tinand seama de anvergura proiectului. Cum acoperisul circului a cazut intr-o iarna nu prea m-as inghesui sa-l pun in acest top. Din cate stiu proiectul pavilionului expo este primit cadou de la confratii cehoslovaci dupa care ridicasera si ei unul la Brno. Parca as pomeni magazinul transformat in tribunal.
A CAZUT ACOPERISUL CIRCULUI???:))) DE UNDE ATI MAI SCOS SI BAZACONIA ASTA??
cred că se referă la cel al EREN, actualul Romexpo
Acoperisul EREN(actualul Romexpo)a cazut.
Personal as pune pe primele doua locuri Circul si TNB.
Cladirea Circului chiar mi se pare ceva deosebit, avand in vedere perioada si mijloacele tehnice in care a fost realizat.
Iar cladirea initiala a TNB a fost, de asemenea, un proiect iesit din comunul acelor ani.
Pacat, mare pacat ca s-au pierdut cateva generatii de arhitecti, nevoiti sa-si castige existenta prestand, adesea, o munca „cenusie”.
Fiecare are o anumită ordine și o anumită listă… e păcat că, cel puțin în cazul meu, nu sunt prea multe de ales… oferta mi se pare cam limitată și nu am vrut să aleg cine știe ce bloc, doar pentru că avea ceva un pic diferit de cele standard… până la urmă nu e vorba doar de arhitecți, toate generațiile perioadei au lucrat la ceva cenușiu
Buna,
Lipseste cladirea Scolii Stefan Gheorghiu, fosta pentru activistii de partid, actuala cladirea Facultatii de Electronica / Jurnalism. Nu mai stiu arhitectul…insa e unul din exemplele cele mai frumoase de brutalism european aplicat in Romania.
nu lipseşte, e un top personal 🙂
Apaca, blocul Gioconda si Postavaria sunt indoielnice din punct de vedere estetic. Ma intreb de ce nu ati prins in top si Casa Poporului care e o perla pe langa Apaca – cu aspect de penitenciar.
fiecare cu propriile gusturi, acesta fiind un top personal… nu strică totuşi o scurtă documentare despre arhitectura industrială, funcţionalistă şi cea generată de Bauhaus… în cazul Păstăvăriei este vorba în primul rând de arhitectură de calitate, volumetrie şi o reuşită extraordinară pentru România acelei perioade… despre Casa Poporului am spus că nu comentez nimic, puteţi să o consideraţi cum doriţi… şi eu cred că este o perlă, dar nu cred că ne referim la acelaşi lucru… în cadrul arhitecturii există şi un program special dedicat penitenciarelor, cu rezultate extraordinare, deci am să consider comparaţia ca pe ceva pozitiv 🙂
Având în vedere că este un top personal, mai mult se explică logica topului, consider că este un top OK. Fiecare are dreptul la un top și o opinie vis a vis pe arhitectura din perioadă comunistă și mai apoi național comunistă. Eu însumi am fost parte din sistem, ca supus.
Cu stimă VioDOR
Parerea mea este ca Circul de stat ar trebui sa fie pe locul 1 in top
nu pot sa inteleg cum de sunt atatea comentarii negative la adresa postavariei, eu am fost placut surprins ca si-a amintit cineva de ea si a pus-o in top 10. dupa mine ar fi fost pe 1
în prima instanţă aş spune că e vorba de gusturi, dar s-ar putea să intervină şi alte elemente de educaţie arhitecturală 🙂
Daca e vorba de educatie arhitecturala, atunci puneti CIRCUL pe primul loc !! Acesta este un exemplu de proiect arhitectural complex, cel putin pt anii in care a fost facut
In comunism s.a construit tara asta. Dupa părerea mea as demola tot ce este inutil pentru dezvoltare. Guvernul de azi nu construiește nici macar drumuri la câmpie, ce sa mai vorbim de autostrăzi montane.