Tema spațiului pietonal din București este una care va fi mereu prezentă în toate discuțiile despre dezvoltarea orașului. Aparent, spațiul pietonal este soluția pentru orice problemă a orașului, chiar dacă de multe ori nu se știe exact cum și în ce mod se poate implementa practic. E o temă de discuție pentru oricine pentru că se pot folosi sloganuri populare. De câte ori nu ați auzit: „Strada e a oamenilor”, „Să redăm spațiul omului” sau chiar „Dăm afară mașina din oraș”. Trecând de scopul tuturor „să fie bine, să fie frumos”, e cazul să vedem de la ce plecăm. Ce oferă astăzi orașul din punct de vedere al spațiului public pe care îl poți parcurge pe jos?
În această mică analiză m-am concentrat pe anumite tipuri de spații publice pietonale prezente în oraș. Ce fel de spații pietonale avem în oraș, spații care să fie accesibile, gratuite și, poate cel mai important, să fie amenajate? În articolul de astăzi voi prezenta locuri din categorile spații verzi (parcuri, grădini), piețe publice și străzi pietonale. Întrebarile principale sunt: Unde pot să mă duc eu, locuitor al Bucureștiului, la plimbare? Unde pot petrece în aer liber cel puțin jumătate de oră? Unde mă pot relaxa în cadrul orașului? Nu am pretenția că am reușit să le identific pe toate, poate unele să-mi fi scăpat.
Primul tip de spațiu în care ai acces liber este reprezentat de parcuri și grădini. În momentul în care bucureșteanul dorește să se plimbe, relaxeze sau să „facă ceva” în aer liber soluția salvatoare este un parc. Mai sus aveți o hartă a parcurilor și grădinilor bucureștene. Fiecare cerc reprezintă unul dintre aceste puncte de interes. Am împărțit parcurile în doua categorii. Prima categorie, reprezentată de cercurile de culoare verde închis, sunt spațiile care atrag populație din zone mari ale orașului, adesea din zone complet diferite. Parcul Herăstrău, Tineretului, Grădina Botanică, Cișmigiu sau Carol I sunt atracții pentru locuitorii întregului oraș. Deplasarea către acestea nu mai ține cont de distanță, ci poate de percepția publică, gradul de amenajare sau chiar dimensiune fizică.
Aceste parcuri sunt primele pe listă în cazul unor investiții ale administrației, sunt cele care benficiază de cele mai multe evenimente publice organizate și cele care sunt pline de vizitatori. La sfârșitul săptămânii sau în zilele de sărbatoare nu există loc liber în aceste parcuri. Aglomerația este un element care definește aceste zone. Se pune întrebarea dacă parcurile respective mai pot îndeplini acest rol de relaxare al vizitatorului?
Cea de a doua categorie este cea a parcurilor sau zonelor verzi amenajate care au o importanța redusă la nivelul întregului oraș (pe hartă sunt marcate cu cercuri de culoare verde deschis). În general acestea au o importanță la nivel de cartier sau chiar zonă mai mare. Diferențele majore sunt de suprafață, grad de utilizare, atracție și grad de amenajare. Aceste parcuri sunt, în general, cele administrate de primăriile de sector, spații care sunt folosite de riverani. Totuși, o vizită la sfârșit de săptămână vă va prezenta aceeași aglomerație.
Se impune o concluzie intermediară. Bucureștiul are spații verzi amenajate, conform unor proiecte gândite sau nu, spații în care se cheltuie bani mulți. Gradul de utilizarea al acestor spații cred că a depășit demult un indice maxim de confort. Aglomerația este prezentă în toate aceste spații, acestea fiind singurele în care te poți plimba, ieși cu copii, animalul de companie sau desfășura orice activitate în aer liber. De ce iese lumea la plimbare aproape doar în parcuri? Există cel puțin o alternativă în cadrul orașului?
Prima dintre alternative ar trebui să fie piețele publice, amenajări urbane complexe ce pot îngloba mai multe funcțiuni. Aveți mai sus harta acestor piețe publice. În mod normal această hartă ar fi trebuit să fie goală. Spun asta pentru că nu există încă nici un singur spațiu public de tip piață, cu amenjări specifice. Nu avem în București o piață publică pietonală. Pentru că trebuia să trec ceva pe hartă, am început să reduc „standardele” și să accept măcar un spațiu „cât de cât” amenajat. Am reușit astfel să identific câteva locuri ce cu greu pot fi încadrate în această categorie.
Una dintre surprize a fost că în afara inelului central de circulație am reușit să identific doar două spații: primul loc este amenajarea din fața primăriei sectorului 2 la Obor, iar cel de al doilea la Piața Presei Libere în noul spațiu generat de cele două blocuri de birouri de la intrarea Romexpo. Nu vreau să discut calitatea amenajărilor ci doar încerc să identific locuri care pot avea unele dintre atributele unei amenajări de genul acesta. Simpla amplasare a unor bănci, pergole sau ghivece nu „califică” locul respectiv ca piață publică. Au ieșit astfel din calcul toate aceste amenajări kitschoase din multe intersecții ale unor bulevarde din cartiere.
Privind în detaliu zona centrală a Bucureștiului am identificat câteva locuri care pot fi un punct de atracție sau petrecere a unui timp de relaxare. Majoritatea acestora sunt doar rezultate ale proiectării circulațiilor auto. Spațiul public liber dintre construcții și carosabil a beneficiat, în unele cazuri, de o amenajare. Astfel putem lua în discuție zona din fața Teatrului Național, Piața Roma din Centrul Istoric sau Piața Revoluției. În Centrul istoric s-a amenajat Piața SF. Anton, iar la Biserica Anglicană, lângă Parcul Icoanei, există o mică piațetă. Singurul spațiu care poate fi considerat piață publică este cel al Pieței Universității, cel de la statui, care a beneficiat de un concurs de amenajare. Rămâne de văzut ce se va realiza în realitate.
Una dintre explicații pentru aglomerația din parcuri este această lipsă a piețelor publice amenajate. Astfel de spații sunt cele care atrag, constituind pe de o parte puncte de interes sau doar spații de tranzit pe anumite trasee pietonale. Piețele pot conține mai multe funcțiuni complementare sau pot fi doar o legătură între elemente orașului. Știu că, tradițional, Bucureștiul nu a avut parte de asemenea amenajări, dar asta nu inseamnă că astăzi nu există astfel de cerere. Pe lângă problema numărului mic de astfel de elemente urbane, ar trebui să ne pună pe gânduri și lipsa acestora din zonele cartierelor. Cum ar putea fi acestea revitalizate atât timp cât locurile publice nu există în interiorul lor. Punctele de atracție sunt situate doar în zona centrală și nu văd încă o strategie de dezvoltare care să reducă presiunea aceasta. Descentralizarea trebuie să se aplice și în cazul utilizării orașului.
Dacă la capitolul piețe publice contabilizarea a durat destul de puțin timp și a însemnat mai mult încercarea de a descoperi spații cu minime amenajări, în cadrul categoriei străzi pietonale lucrurile au fost destul de simple. În afara unei zone mici din Centrul istoric nu există alt pietonal public în București.
Am marcat pe harta din satelit a Centrului istoric toate străzile pietonale. Astăzi ne mândrim cu aproximativ 3,5 kilometri de circulație strict pietonală. Nu știu dacă este mult sau puțin, dar analizând aglomerația din timpul tuturor zilelor, dar mai ales seara, pot spune că este mult prea puțin pentru un oraș de dimensiunea Bucureștiului. Lumea nu vine în Centrul istoric pentru „istoric”, ci pentru că există baruri, cafenele și restaurante care crează o atmosferă plăcută. Este aglomerație mare, sunt încă multe zone în șantier, cladirile nu au fost refăcute, dar asta nu împiedică pe nimeni să nu meargă acolo. Nu este doar atracția centrului.
E nevoie de aceste spații publice pietonale în tot orașul. Cartierele sunt cele care suferă cel mai mult din acest punct de vedere, iar puținele amenajări realizate nu sunt de ajuns. O stradă pietonală poate fi realizată de administrație în Berceni, Ferentari sau Titan, nu doar în Centrul istoric. Chiar și acesta nu se rezumă doar la zona actuală, aceasta fiind definită pe un areal mult mai mare. Primăriile trebuie să amenajeze piețe în toate aceste zone ale orașului pentru o dezvoltare uniformă a întregului București. Aglomerația parcurilor și a Centrului istoric este doar un semnal că investițiile trebuie să fie făcute conform unei strategii la nivel general pentru oraș.
Această lipsă a spațiilor publice este una dintre explicațiile pentru succesul mall-urilor. Bucureștenii au un motiv în plus să meargă acolo atât timp cât opțiunile sunt limitate. În același timp investitorii nu vor băga bani în zone care nu au trafic. Traficul pietonal al unei străzi poate detemina un investitor privat să își mute magazinul dintr-un mall către o astfel de zonă. Gândiți-vă, unde au magazinele marile lanțuri de vânzări? Centrul istoric este din acest punct de vedere abia la început, dar lucrurile se vor schimba. Rămâne doar ca administrația să își dea seama că lipsa unor investiții în spațiul public, de care este direct răspunzătoare, înseamnă pierderi economice și sociale.
P.S.: Pozele au Google Earth ca sursă pentru imaginile de fundal. Va urma un articol pe tema spațiilor de promenadă din București.
ar fi interesant sa refaca si in padurea baneasa traseele, strazile din padure, eventual sa uneasca palcurile de padure din nordul bucurestiului, sa poti merge sa te plimbi din baneasa prin padure pana la snagov si chiar mai departe (nu pana la sinaia 🙂 dar pana dupa snagov de ce nu- nu stiu ce inseamna asta- despropieri etc dar mi se parea o idee interesanta pentru turismul de oras
e o idee, dar aici vorbeam de oraş
Traseul piotenal este excelent,ar trebui facut in tot centrul istoric al bucurestiului, dar cladirile trebuiesc restaurate,altfel cad pe noi…
Piata Kogalniceanu arata jalnic,deasemenea splaiul independentei(pacat sunt multe vile frumoase ,parasite).Canalizarea nu mai vorbesc!Banii ii poate face primaria foarte usor din amenzi:galagie dupa ora 24 ,masini parcate in locuri nepermise si altele…
Un metrou din centru pana la aeroport este mai mult ca necesar pentru o capitala .
Bucurestenii se pot plimba in parcuri,pe bulevarde frumoase(centrale/nordice),in pietele centrale,sau in cartiere frumoase(tot centrale/nordice).Parcurile vor fi mereu optiunea nr 1.Bulevardele reprezentative ale orasului din pacate sunt foarte circulate,pe cele din centru trotuarele sunt inguste,ocupate de masini,nu ai arbori de aliniament samd.Singurele bulevarde acceptabile pt o plimbare sunt cele din Nord-Aviatorilor,Kiseleff,Prezan,Dorobanti partial si Eliade.Si aici traficul e intens dar macar trotuarele sunt mari,ai arbori batrani umbrosi si parcuri in imediata apropiere(Bordei,Herastrau,Floreasca si Kiseleff) si sunt zone ingrijite,curate,fara cersetorii de pe Magheru sau Elisabeta.Pietele urbane,din pacate aici traficul e infernal,atat rutier cat si pietonal,zgomotul,poluarea …nu sunt o solutie.Doar Bd Unirii poate fi un loc unde sa te poti plimba,dar stim cu totii ca nu prea se plimba nimeni acolo.Oamenii prefera tot zonele mai istorice sa zic asa.
Mai sunt si cartierele frumoase,din spatele bulevardelor centrale,destul de linistite atat dpdv al traficului cat si pietonal.Aici problema e ca trotuarele sunt parcari pe toata lungimea lor,si nici arbori nu prea sunt in unele zone.Cartiere ok pt plimbari ar fi Mantuleasa,dealul mitropoliei-principatele unite,cisimigiu,cazzavilan,amzei,batistei,armenesc,icoanei-dacia,polona-bastiliei,h.coanda-calea victoriei,si bineinteles cele mai frumoase cartierele filipescu-bonaparte(preferatul meu :)),televiziune,primaverii,sos kiseleff,domeniile si cotroceni.
Observam ca zona cu de departe cele mai multe calitati este centru-nord si putin in centru-vest.Parcuri,arhitectura,trotuare,curatenie,spatii verzi,liniste…
Exista alternative.Desi sa fim seriosi,cei mai multi bucuresteni prefera terasele si mallurile pt relaxare.Plimbaretii sunt putini ,din numeroase motive-trafic,zgomot,trotuare inguste ocupate de masini,gherete,caini fara stapan,cersetori…..
în articol nu era vorba de locuri de plimbare…spaţiul pietonal nu este important doar pentru plimbare şi nu are doar asta ca scop…un traseu trebuie să aibă puncte de interes, elemente de atracţie pe parcurs şi să facă legătura între ceva…doar un trotuar mai lat nu înseamnă spaţiu de calitate, la fel cum vegetaţie abundentă nu înseamnă automat calitate în amenajare…care afirmaţie este corectă, cea în care spuneţi că oamenii preferă zonele istorice sau cea în care preferă terasele şi mall-urile?
Oamenii vor sa se plimbe,ii doare undeva ca e pe un bulevard,parc sau piata.Pana la urma nici lipscaniul nu e complet pietonal.Bucurestiul nu a avut niciodata o piata pietonala sau ceva asemanator.La noi locurile pietonale si de plimbare au fost mereu parcurile si bulevardele centrale si din nord.Nu e mare problema absenta zonelor complet pietonale.Nici in Manhattan nu exista zona pietonala,si acolo oamenii se duc fie in Central Park,fie se plimba pe fifth,madison sau broadway.Spatiile pietonale de mari dimensiuni nu sunt neaparat necesare,si nici practice .Nu poti sa inchizi traficului centrul orasului pt niste zone pietonale.Sa nu uitam ca in centru sunt foarte multe firme,institutii plus oamenii care stau acolo.Acei oameni care au treaba zilnic in centru nu o sa poate toti sa vina cu metroul,tramvaiul.
Sunt destul de elemente de atractie in centru pe marile bulevarde,institutii,muzee samd
Si scuze ca te contrazic,dar avand in vedere calitatea orasului asta un trotuar mai lat sau spatii verzi abundente sunt lux.Asta ne e valoarea.Poate ca Primaverii in Germania deabia ar fi un cartier de clasa medie,dar aici e luxu luxului.Eu zic ca bd din nord sunt mai mult decat ok amenajate si ingrijite,la fel ca The mall sau 5th Ave.Oamenii prefera ce vor,eu zonele istorice,altii (majoritatea) terasele,cluburile & mall-urile.
repet, articolul nu este neapărat despre plimbări…trebuie înţeles că nu orice amenajare este bună, lucrurile trebuie făcute cu calitate şi nu trebuie să acceptăm doar lăţirea unui trotuar ca pe o mare amenajare…plimbările sau promenada sunt elemente care sunt specifice altor tipuri de spaţii, nu pieţelor sau unui simplu pietonal
In Manhattan se pietonalizeaza multe zone in ultimii ani (cu consultanta oferita de Gehl Architects). De exemplu, Times Square e pietonala.
O idee ar fi transformarea Străzii Duiliu Zamfirescu dintre Strada Paris și Piața Victoriei în spațiu pietonal,transformarea Căii Victoriei dintre Piața Victoriei și Strada Grigore Alexandrescu în spațiu pietonal și transformarea Șoselei Pavel Kiseleff dintre Strada Monetăriei și Piața Victoriei în spațiu pietonal și ar rămâne doar direcția DN1 și direcția Șoseaua Nicolae Titulescu Bulevardul Iancu De Hunedoara pentru traficul auto și nu s-ar mai acumula timpi mari la semafoarele rutiere ca urmare a complexității intersecției.
Ati inebunit total?! Noi cu 2 copii cum mai iesim din casa la cumparaturi, la parc, (sambata si duminica) la scoala, la servici, la institutii publice (vinerea)?! Daca avem o urgenta medicala sau de alt gen?! Propunerea e de asa fel incat eu pe blvd Nicolae Balcescu in centru capitalei unde platesc taxe imense, nu am magazine decat departe pot ajunge doar cu masina (nu ma duc pe pandemie cu metroul, iar autobuze deci nu voi avea) parcuri cu zone verzi mari doar cu masina ca altfel merg pe jos 2ore in fiecare directie cu copil de 1 an jumate!
Pe scurt traiasca periferia, iar noi in centru mereu suferim. Ba demonstratii, ba filmari, ba piata, ba nu stiu ce cultural, acum sa imi tina mie copiii blocati in casa si eu sa merg obosita de la servici seara la cumparaturi ca ma obliga primaria sa stau incuiata iara in casa de vineri pana luni, si copii sa nu ma mai vada in ziua aia. Copiii mei sa nu iasa la familie, sau prieteni sau iarba verde macar acum cand nu e recomandat decat cu distantare. Asta dupa 2 luni copii inchisi in casa (in centru pe balcescu nu am unde scoate copiii in starea de urgenta).
Mutati-va zonele pietonale pe stradutele din militari si ferentari si pipera si pantelimon si colentina nu la noi in centru. Lasati-ne sabtraim si noi liberi!