Încep seria de propuneri pentru inelul central de circulație al Bucureștiului prin introducerea unei idei despre cum ar putea arăta acest bulevard. Ideea de la care am plecat este una dintre cele trei prezentate acum ceva vreme, articolul de aici, și un început din planul pe 2013. În articolul cu cele trei idei pentru București am prezentat ideea destul de veche a bulevardelor inelare.
Imaginea reprezintă o schemă a inelului central de circulații (Google Earth sursa pentru imaginile de fundal). În interiorul acestei zone centrale am propus un alt inel de circulație, arteră despre care am vorbit aici (linia de culoare neagră). Inelul central (linia portocaliu cu verde) ar trebui să reprezinte una din arterele principale ale orașului și o delimitarea a zonei centrale. Inelul este format din actualele Șos. Ștefan cel Mare, Șos. Mihai Bravu, Calea Văcărești, Șos. Olteniței, Șos. Viilor, strada Progresul, Șos. Grozăvești, Pasajul Basarab și Șos. Titulescu.
Eu propun o regândire completă a acestei artere circulare, o refacere atât la nivelul circulației, dar și a spațiului public și a funcțiunilor. Astăzi vreau să vă arăt cum ar putea fi refăcut bulevardul, prezentându-vă un segment tip al acestei artere. De la acest modul vor porni toate modificările ulterioare specifice fiecărei părți a traseului.
Noul bulevard este o arteră supradimensionată care poate fi modificată în funcție de zonele orașului pe care le traversează. Este absolut evident că vor fi diferențe majore între zona Ștefan cel mare și cea de pe Calea Văcărești, sau între șos. Titulescu și Pasajul Basarab. Toate acestea sunt doar părți ale acestui bulevard circular. În principiu, singura parte fixă este reprezentată de circulația transportului public (tramvaiul), dar vor fi mici modificări ale acesteia, un exemplu fiind pe șos. Mihai Bravu, în zona Pasajului Muncii.
Profilul transversal al acestei artere are și unele dimensiuni. Este evident că multe distanțe se pot modifica, sau chiar schimba funcțiunea. Dimensiunea totală de 93 de metri este extrem de mare pentru un bulevard. Ideea mea a fost de a fi văzut ca o barieră-delimitare clară între zona centrală și celelalte arii ale orașului. În același timp vreau să fie transformată într-o barieră de vegetație, chiar dacă redusă ca dimensiuni. În unele areale, zonele verzi vor crește ca suprafață, fiind integrate în parcuri noi.
Bulevardul este format din circulații pietonale, auto și benzi speciale pentru bicicliști și transport în comun. Spațiile verzi care vor crește în dimensiune vor fi transformate în zone pietonale, detalierea acestor elemente o voi realiza în propuneri viitoare. Dublarea benzil0lor de circulație centrale prin introducera acelor perimetrale va permite rezolvare unor fluxuri de trafic la intersecția cu arterele perpendiculare pe acest bulevard. Pentru circulația centrală vreau să propun noi pasaje rutiere, dar și reducerea numărului de intersecții.
Pentru a înțelege mai ușor cum se poate modifica profilul acesta, am realizat o scurtă animație în care se poate vedea extinderea unor zone de spații verzi.
Modificarea acelor zone verzi poate fi mult mai mare, acestea se pot transforma în parcuri, scuaruri mai mari sau zone de construcții noi. Probabil că deja ați înțeles că o astfel de realizare presupune demolarea unor tronsoane întregi de blocuri, locuințe colective care cred că vor fi la un moment dat demolate. De ce nu ar fi primăria care face o strategie pentru asta? De ce nu ar fi administrația cea care acționează, care face un plan, o politică publică de refacerea a orașului. Pentru că suntem în mediul virtual, îmi pot permite să demolez aproape toate blocurile de pe acestă arteră. Am mai vorbit și în alt articol despre ce ar trebui primăria să dezvolte sau ce utopii ar trebui inițiate.
O astfel de inițiativă la nivelul întregului oraș se poate realiza în decursul a zeci de ani și presupune un aparat administrativ puternic și profesionist, o susținere politică constantă și o strategie bine definită. Nu cred că este posibil în momentul acesta așa ceva în București. În același timp, cred că maturizarea societății bucureștene va însemna și realizarea unor astfel de proiecte, realizare care să nu mai fie posibilă doar în timpul unor regimuri politice dictatoriale.
Revenind la propunerea acestui segment tip, el reprezintă doar primul episod din detalierea pe care vreau să o realizez pentru întregul traseul al bulevardului. În acel moment poate că vom putea discuta strict pentru fiecare zonă detaliată, vom putea vedea împreună ce se poate modifica, ce ar trebui păstrat și cum putem crește calitatea vieții în București. Chiar dacă este doar o propunere virtuală, nu înseamnă că nu putem discuta pe tema ei, în felul acesta poate vom începe să înțelegem împreună cum poate fi îmbunătățit Bucureștiul. Poate că discuțiile ne fac să privim în alt fel chiar proiectele din realitate.
unii ar putea cîrcoti la generozitatea de a avea atîtea benzi pentru transportul public. E o opinie cum că autobuzul/troleibuzul poate împărţi culoarul cu tramvaiul.
Dar eu nu cîrcotesc, ci zic bravo, dom’le
mersi, dar să știi că am o logică pentru toate benzile alea…circulația de pe centru ar trebui să fie mult mai puțin întreruptă de intersecții (de aia am preferat să rămână doar tramvaiul – la propunerea de la Foișor am făcut parțial bandă comună)…celelalte benzi pentru transport public sunt și pentru taxi, autobus etc și trebuie să aibă o legătură rapidă și directă cu circulațiile laterale (pentru făcut dreapta pe o bandă de decelerare)…o să fie mai explicit în momentul în care o să fac o propunere detaliată
Interesant si generos ca spatiu de circulatie, dar nu credeti ca un astfel de inel ar rupe orasul in doua. Mie imi aduce aminte de bulevardul periferic care separa Parisul de oraselele limitrofe…
nu cred că îl rupe…bulevardul va fi destul de flexibil, iar lățimea ce pare excesivă nu va fi percepută așa pe traseu…delimitarea clară este una dintre intenții…bulevardul acesta este în oraș și ar marca clar zona centrală…dacă vreți, puteți considera că pe acest segment tip am pus toate circulațiile care pot apărea pe tot inelul…veți vedea de ce e nevoie de toate acestea în momentul unei detalieri…Peripherique e o autostradă urbană, iar eu nu am gândit așa ceva pentru acest inel
dupa ce am scris comentariul mi-am adus aminte de taxi. E mai bine asa cum ai facut tu!
Presupun că segmentul de inel este delimitat de două intersecţii majore. Sunt curios cum ar arăta respectivele intersecţii / joncţiuni.
Nedumeririle mele sunt legate de variabilele care nu au fost incluse în modelare :
– Cât de înalte sunt construcţiile care mărginesc inelul şi care este destinaţia lor?
– Care este viteza maximă permisă şi nivelul de zgomot aferent pe segmentul de inel? Există o regulă de categorisire (deci şi separare fizică) a drumurilor în funcţie de viteza maximă permisă, deci şi de desimea joncţiunilor cu alte drumuri. Eu aş prefera o arteră separată fizic, folosită exclusiv pentru transport public, cu benzi şi pentru biciclişti.
– Există vreo staţie de transport în comun pe segmentul de inel? Cum ajung la ea oamenii de pe trotuare?
segmentul nu este între două intersecții…pur și simplu este doar un profil pe care l-am prelungit pe o anumită distanță pentru a se înțelege mai ușor cum arată bulevardul…clădirile nu au importanță acum, la detalierea fiecărei zone a inelului vor fi și ele explicate…e evident că trebuie să fie diferențieri între zone și nu am analizat încă în detaliu…cred că e clar că zona centrală este cea cu viteza mai mare (70km/h), iar „lateralele” cu trafic normal (50km/h)…am spus că vor fi intersecții diferite pentru zona centrală și pentru bretele (mult mai puține pe centru, tocmai pentru asigurarea unei mișcări continue)…dacă aveam un inginer în echipă puteam să răspund și la întrebarea cu nivelul de zgomot 🙂 …i-am răspuns și lui hm pentru ce am nevoie de mai multe benzi pentru transport public (va fi mult mai evident când voi detalia o zonă)…în cazul particular al benzilor de bicicliști, am ales să le pun așa pentru că este o zonă tampon între circulația auto și cea pietonală…evident că există și stații de transport în comun, vor fi puse la detalii…zonele verzi nu trebuie luate strict doar ca spațiu verde, ele pot avea alei, accese către ceva etc.
este o idee…trecand ori traversand acest inel zilnic ii vad metehnele si ineficacitatea unei proaste administrari a spatiului existent. In plus verdele acela e strict necesar atat plamanilor cat si urechilor alora ce si-au blestemat zilele si termopanele ca trebe sa traiasca langa un astfel de bulevard gri-asfaltic extrem de galagios. Rezolva si un trafic fluid, cat de cat si zgomotul, alternativa celor doua roti cu tot cu pedale, cat si lipsa vreunei posibilitati de a mai parca aiurea , ca bou’n drum…:)
nu cred că actualul inel a fost „ţinta” unei politici de administrare a spaţiului…singurele schimbări sunt locale, de faţadă sau implică îmbunătăţirea condiţiilor de transport
In o lume ideala toate bulevardele arata ca Aviatorilor si toate cartierele ca Primaverii :))
Mi-ar placea mult sa avem un astfel de inel,problema e ca sunt pur si simplu prea multe constructii pe marginea actualului bd,demolarea lor nu o vad posibila.Pe de alta parte consider ca toate bulevardele ar trebui plantate asa,si nr de benzi alocate traficului sa fie miscorat(in favoarea liniilor de tramvai/autobuze/ambele ,a pistelor de biciclisti si a unor trotuare decente,cu un mobilier urban decent.Nici un bulevard nu ar trebui sa aiba mai mult de 2-3 benzi/sens.Daca eliminam unele treceri de pietoni si facem pasaje in marile intersectii traficul s-ar imbunatai enorm.
Proiectul tau e foarte bun,seamana foarte mult cu Aviatorilor.Cred ca arborii ce separa tramvaiele de cele 3 benzi te poti lipsi de ei.Aviatorilor are 82m latime si are 2 trotuare pe fiecare parte,nu unul ca propunerea ta.
Poanta e ca la ce preturi au terenurile in Bucuresti nu se va face in veci un astfel de bulevard.Sa vedem cum o sa faca A3 intre Centura si Petricani.E singurul bd in care s-ar putea investi mai mult.Si in DN1 cred ca e loc,dar si acolo preturile terenurilor sunt mari.
Din pacate prop de terenuri din zonele respective nu vor vinde ieftin,chiar daca un astfel de bd ar creste cota zonei considerabil.
pentru că e doar o propunere virtuală trebuie luată ca atare 🙂
o astfel de propunere ar implica o politică urbană în realitate, iar aici nu putem decât să punem în discuţie idei… să ne ferim de conceptul totalitar că toate trebuie să arate într-un anumit fel, să fim democratici şi profesionişti 🙂
Idee buna, insa am cateva obiectii:
a)prea multe benzi ptr masini(acum in Europa civilizata se merge pe discurajrea circultiei auto in mediul urban, iar tu cu atatea benzi vei invita pe domnii cu BMW „ursulet” sa faca liniute) deci 2 benzi pe sens maxim 3.
b)pe calea pe care merge tramvaiul poate merge si autobuzu/troleul (desi daca lasi cum ai facut in locul de asfaltului sub tramvai poti sa bagi iarba, dar asta isi permit burghejii bogati, noi proletarii trebuie sa lasam pe calea separata a tramvaiului, autobuzele si troleele(mai ales ca transbordarea in statiile comune (de pe 1 pe 335) ar fi comoda),economisesti si 3m de spatiu ce poate fi lasat ptr spatiu verde sau alee pietonala).
mulţumesc… în momentul în care voi detalia pe un spaţiu real vei vedea de ce am gândit atâtea benzi de circulaţie… acum pare extrem de lat, dar e doar alăturarea tuturor elementelor… trebuie doar un pic de răbdare până fac o propunere nouă pentru un segment 🙂
ştiu că linia de tramvai ar putea fi utilizată şi de autobuz, dar banda dedicată îmi permite să fac o legătură rapidă cu zonele laterale, lucru dificil dacă păstram circulaţia transportului public doar pe centru… în cazul pasajelor ar fi fost şi mai dificil de realizat legăturile astea
„dar banda dedicată îmi permite să fac o legătură rapidă cu zonele laterale, lucru dificil dacă păstram circulaţia transportului public doar pe centru…”
daca luam felul in care acum sunt organizate statiile de tramvai, da. Insa daca luam in consideratie, faptul ca ai avut in vedere „centura” mediana pietonii sunt un factor major de franare a circulatiei, deci de ce sa nu faci in loc de treceri normale, treceri subterane combinate cu accesele in statiile comune ale RATB-ului. O asemenea orgnizare ucide mi multi iepuri din un foc(desi e mai scumpa):
a)Acces facil la statiile comune („legătură rapidă cu zonele laterale”)
b)in trecere poti sa amenajezi toalete publice normale
c)boschetarii si alte elemente nespalate sau ce circula fara bilet nu ar mai avea posibilitatea sa se foloseasca de liniile 1,330,335,11 …. deoarece poti sa instlezi turnicheti
da si schema pe centru a benzilor de TP are avantaje precum:
– poti sa separi benzile de TP de traficul „balcanic” astfel incat in cazul in care se defecteaza un vehicul de TP autobuzele si troleele ar putea sa il depaseasca fara mari probleme pe acel vehicul defect (iar in cazul benzilor pe lateral pentru autobuze, daca le separi de trafic(altfel nu vad cum ai putea sa organizezi eficient transportul de suprafata),daca se strica un autobuz, gata circulatia va fi blocata pe un sens, iar remorcherul ar trebui sa vina cu spatele ca sa remorcheze autouzul defect. Iar in cazul liniilor express,la fel gardul ar fi problema. Iar banda comuna e lipsita de aceste neajunsuri.
„în cazul pasajelor ar fi fost şi mai dificil de realizat legăturile astea”
dificil si scump – dar mai eficient ,poti sa combini pasajele pietonale subterane(gen Universitate) cu pasajele rutiere gen Victoriei,Obor si Muncii (inainte de metrou ultimile 2). Astfel ai acces facil si conditii mai normale, in cazul iernilor reci sau verilor bucurestene … da si turnicheti ,deci fara nespalati in transport public.
înţeleg ce spui, dar repet: acesta este doar profilul tip şi lăţimea lui se va modifica în funcţie de zonă… nu este exclusă nicio modificare a profilului, de la redimensionarea unor module şi până la schimbarea strcturii altora… îmi e greu să explic doar prin cuvinte ceva ce va părea foarte evident într-o propunere reală…cuvântul cel mai important este flexibil, extrem de flexibil