Terenul pe care l-am ales pentru o nouă propunere virtuală este parte din baza sportivă Cireșarii, mai exact este vorba de terenul de rugby folosit de RC Grivița. Suntem în nord-vestul Bucureștiului, undeva între Calea Griviței și bulevardul Ion Mihalache.
Pe imaginea aeriană a zonei (sursa imagine fundal Google Maps) am marcat pozitionarea în cadrul orașului. Pe locul fostei gropi Cuțarida s-a dezvoltat începând cu perioada antebelică o zonă de parcelări realizate în special de CFR. Chiar în vecinătatea terenului nostru avem parcelările Steaua și Grivița Roșie. În est găsim parcelarea Sf. Vineri a Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine. Către vest am avut un teren industrial cu Fabrica de cuie, Textila Grivița și secția Grivița a IM Republica. Industria nu mai este aici și s-au pierdut și din clădirile respective, în special în urma unor dezvoltări de locuințe colective.
Dar să revenim la ce m-a interesat… zona de rugby. Baza Cireșarii este mai cunoscută în București, dar echipa de rugby care activează aici are o istorie mai veche. De la CFR București la Grivița Roșie și actual RC Grivița, echipa are o istorie bogată. Echipa actuală mai folosește terenul și amenajările respective, dar cel mai mult este utilizat de clubul de copii și cei care pregătesc copiii pentru rugby.
Ce am propus eu pentru zonă este ceva mic și simplu: o clădire nouă pentru clubul de rugby, un teren refăcut și alte terenuri adiacente, gradene noi și refacerea străzilor din zonă, în special în zona de acces.
Propunerea mea virtuală este la nivel de concept. Ca de obicei, voi repeta la nesfârșit, este ceva virtual. Nu trebuie să se facă așa, realitatea este mai complexă și aici avem doar o idee pusă pe net. După cum se poate vedea și pe planul propunerii am redesenat terenul de rugby (la dimensiuni reglementate), am adăugat terenuri în partea stângă și noi gradene pe partea de sud.
Intervenția principală o reprezintă un nou corp de clădire care să poată fi utilizat atât de echipa de rugby, cât și de către clubul de copii. Ar trebui să avem acolo tot ce este necesar pentru o funcționare normală a cluburilor. La interior am avea și ceva spații multifuncționale, pentru că ar fi frumos să se poată organiza și evenimente ale comunității. Clădirea nouă este poziționată parțial pe o parte din fosta circulație carosabilă și în directă legătură cu scuarul din partea dreaptă.
Câteva imagini aeriene cu noua propunere pentru zona de rugby a bazei sportive. Se poate înțelege idea pentru noua clădire, noul teren și gradenele acoperite și amenajările exterioare. Străzile au fost și ele regândite pentru a restrânge suprafața dedicată automobilului. Am introdus piste de biciclete, am aranjat câteva locuri de parcare (pentru locuitorii zonei). În vecinătate avem toate mijloacele de transport public pentru a ajunge rapid și relaxat la stadion.
Câteva imagini cu propunerea virtuală de la nivelul solului. Totul este la nivel de concept, dar cred că destul de explicit pentru a se înțelege cum este spațiul transformat. Am ales să păstrez scara locului cu acele construcții noi care să nu adauge volume masive unui spațiu destinat în principal comunității, aflat în mijlocul parcelărilor istorice. La cât de popular este în România, chiar și meciurile de rugby nu generează un volum mare de trafic (mă refer la oameni și nu la mașini). Mai important mi s-a părut crearea unei atmosfere plăcute pentru cei care vin la antrenamente, zone mai sigure și mai atractive pentru deplasarea lor către club.
Pentru final vă recomand să vedeți ce se mai întâmplă pe Stadion de cartier, cu ceva informații despre Cireșarii sau stadionul de rugby.
Baza Cireșarii (Clubul Copiilor Sector 1) și Clubul de Rugby Grivița (fost Grivița Roșie) sunt două entități distincte, atât ca patrimoniu, cât și ca administrare. În 1947, pe o parte din groapa lui “Ouatu”, în partea unde era exploatarea de lut pentru fabrica de cărămidă a lui Cuțarida, a început amenajarea un parc popular care, inaugurat în 1948, avea să poarte pentru mulţi ani numele de “Parcul Copilului”.
În 1953, la dorinţa şi iniţiativa lui Gheorghiu Dej, parcul a fost împărţit în două: parcul “Copilului” şi terenul de rugby al nou înfiinţatei fabrici “Griviţa Roşie”, care a contribuit la dezvoltarea activității Atelierelor CFR. De altfel, contribuția lui Dej la salvarea rugby-ului românesc este recunoscută de federația română de profil și a reprezentat în acele vremuri un act de curaj și împotrivire la politica Kremlinului care vedea în acest sport un simbol al burgheziei și capitalismului.
În prezent parcul se află în administrarea Ministerului Educaţiei care l-a preluat încă din 1972 de la Consiliul Popular al Municipiului București, când i-a schimbat şi numele în “Clubul copiilor şi elevilor Sector 1 – Cireşarii”, iar în 2008 l-a împrejmuit cu un gard și a permis accesul doar celor care erau înscriși la cercurile tematice ale clubului.
Terenul Clubului de Rugby este în patrimoniul societății care a preluat atelierele CFR.
Ambele terenuru (parcul și terenul de rugby) au fost ”curtate” de diverși ”investitori” care doreau să le transforme în ansambluri de blocuri. Din fericire, nu le-a ieșit!
mulțumesc pentru informații!