Pavilioanele Expoziției generale române din 1906 – 1

La 6 iunie 1906 se deschidea oficial Expoziția generală română, eveniment gândit pentru celebrarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului şi 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani. Locul ales pentru amplasarea expoziției a fost Câmpia Filaretului (Câmpia Libertății), actualul Parc Carol I, un spațiu cu semnificații istorice importante. Ideea acestei manifestări i-a aparținut politicianului Take Ionescu, iar comisarul-șef al expoziției a fost numit Constantin I. Istrati. Întregul proiect a fost gândit și executat de arhitect Ion D. Berindey, arhitecți diriginți Ștefan Burcuș și Victor G. Stephănescu și arhitect peisagist Édouard Redont.

În cadrul expoziției au fost realizate pavilioane ale administrației locale și generale, pavilioane naționale (Franța, Ungaria, Austria) și regionale (Transilvania, Bucovina, Dobrogea, diferite județe) și o multitudine de pavilioane private cu reprezentare din industria agricolă, comerț, transporturi, alimentară, extractivă etc. S-a estimat un număr de 40.000 de expozanți și aproximativ 2.000.000 de vizitatori în cele aproape șase luni de funcționare. Construcțiile au fost gândite ca pavilioane temporare, demontabile, foarte puține din acestea păstrându-se astăzi. Amenajarea a fost gândită ca un orășel în care puteai să petreci o zi întreagă vizitând pavilioanele, locurile de distracție sau restaurantele. Aleile, străzile și sau piațetele expoziției au primit nume ale personalităților, figurilor istorice sau a regiunilor românești.

Prin aceste articole încerc să refac în mediul virtual amenajarea expoziție, identificarea tuturor construcțiilor și, pe viitor, prezentarea întregului proiect în 3D. Toate informațiile vor fi publicate și prezentate public pe măsură ce le descopăr, proiectul fiind astfel în continuă dezvoltare și îmbunătățire. Majoritatea imaginilor de epocă pe care le-am refăcut sunt preluate de pe Orașul lui Bucur și Biblioteca digitală a Bucureștilor. Majoritatea informaţiilor despre fiecare expozant şi pavilion sunt preluate din lucrarea Călăuza oficială şi catalogul Expoziţiunei generale române din 1906, publicat de Socec în anul 1906.

Pentru toate clădirile am ales să prezint denumirea originală, aşa cum apare pe planul de la 1906, plan „văzut și aprobat astăzi 12 Mai 1906”. Planul este întocmit de arhitecți diriginți Ștefan Burcuș și Victor G. Stephănescu și arhitect peisagist Édouard Redont și aprobat de comisarul general al expoziției Constantin I. Istrati. Unele denumiri au fost completate cu descrierea conținută de imaginile de epocă, iar pentru pavilioanele realizate, dar nemarcate, am ales să fie prezentate după acestea. Un foarte mare ajutor în identificarea diferitelor pavilioane l-am primit de la Costin Gheorghe.

---

Poarta principală și ghișeurile

Intrarea principală a Expoziție generale române de la 1906 era situată în partea de nord, în nou creatul rond Piața Viitorului (astăzi Piața Libertății). Poarta era flancată de „ghișeurile” de la care se puteau procura biletele de acces, situate sub trei arce mai mici, amplasate simetric față de axul principal al porții. După trecerea prin poartă se ajungea în Piaţa Dorobanţilor, spaţiu deschis din care începeau cele trei alei principale, Independenţei (central) şi cele două laterale Calea Moldovei şi Calea Munteniei.

Pavilionul Regia Monopolurilor Statului

Prima clădire de pe partea dreaptă a Aleii Independenţei, pornind din Piaţa Dorobanţilor, era Pavilionul Regia Monopolurilor Statului. Clădirea a fost realizată în stil neoromânesc pentru regie. Această instituţie a statului fusese înfiinţată în 1864 având ca obiect de activitate exploatarea carierelor de sare, producţia chibriturilor şi tutunului, toate fiind monopol al administraţiei generale. În faţa pavilionului au fost realizate plantaţii de tutun, iar în interior se putea vedea tot procesul industrial de realizare a produselor finale (chibrituri, tutun).

Pavilionul Comunei Bucureşti

Pe Aleea Independenţei găsim prima construcţie de pe partea stângă Pavilionul Comunei Bucureşti. Construcţia în stil neoromânesc era reprezentarea oficială a primăriei capitalei în cadrul expoziţiei. Clădirea era situată vis-a-vis de Pavilionul Regia Monopolurilor Statului, cele două clădiri deschizând înşiruirea pavilioanelor principale de după Piaţa Dorobanţilor. Interesant este faptul că nici la vremea respectivă Primăria nu avea o clădire proprie, administraţia generală a capitalei fiind chiriaşă în diferite construcţii private. Primăria nu a reuşit nici până astăzi să construiască un edificiu propriu, dar în cadrul expoziţiei a avut acest pavilion temporar.

Pavilionul Industriei

Pavilionul Industriei este una dintre principalele construcţii ale expoziţiei, situat pe Aleea Independenţei, la intersecţia cu strada Lascăr Catargiu. Pavilionul cuprindea exponate care reprezentau progresul major al industriei româneşti, în toate domeniile sale. Ansambluri industriale şi maşini erau reprezentate prin machete complexe. În acelaşi pavilion era descris şi prezentat publicului procesul de realizare a diferitelor produse din industrie.

Pavilionul Agriculturei

Pavilionul Agriculturei a fost una dintre cele mai importante construcţii din cadrul expoziţiei. Situat pe Aleea Independenţei, circulaţia pietonală centrală, la intersecţia cu str. Ion Brătianu, pavilionul era spaţiul de expunere pentru unul dintre cele mai importante domenii ale economiei. Pe lângă produsele agricole erau prezentate şi studii, lucrări statistice sau cercetări realizate în domeniu şi realizările învăţamântului agricol de toate gradele. În cadrul pavilionului erau expuse produsele trimise din toate judeţele, existând chiar o listă cu fiecare produs, numele şi comuna sau satul expeditorului. În faţa uşii de intrare se afla premiul oferit de M. S. Regele Carol I, premiu oferit celor mai bune produse agricole expuse. Clădirea în stil neoromânesc a fost realizată de fraţii Cerchez şi Schmits.

---

Pentru toate clădirile am ales să prezint denumirea originală, aşa cum apare pe planul de la 1906, plan „văzut și aprobat astăzi 12 Mai 1906”. Planul este întocmit de arhitecți diriginți Ștefan Burcuș și Victor G. Stephănescu și arhitect peisagist Édouard Redont și aprobat de comisarul general al expoziției Constantin I. Istrati. Unele denumiri au fost completate cu descrierea conținută de imaginile de epocă, iar pentru pavilioanele realizate, dar nemarcate, am ales să fie prezentate după acestea. Un foarte mare ajutor în identificarea diferitelor pavilioane l-am primit de la Costin Gheorghe.

Vezi tot planul expoziţiei şi lista cu toate pavilioanele.