Am o idee fixa in ce priveste faptul ca nu reusim sa ne intelegem orasul. Ma refer in primul rand la faptul ca nu-i cunoastem istoria, nu-i cunoastem evolutia si din pacate nu cunoastem nici prezentul. Suna stupid, cum adica nu-mi cunosc orasul, dar in orice discutie cu locuitorii bucuresteni veti constata ca universul lor se reduce la cateva strazi, poate un cartier si cateva zone centrale.
Nici eu nu il cunosc complet, ar fi imposibil, dar incerc sa-l inteleg. Cand fac o propunere incerc sa documentez cat mai mult zona aleasa, astfel incat sa intelegem cu totii de unde s-a pornit, cum s-a ajuns la situatia actuala si mai ales sa ne depasim prejudecatile despre oras. Spun prejudecati pentru ca toti le avem si asta se vede cel mai bine cand suntem intrebati despre ce dorim noi in orasul nostru. Va zic de la inceput ca nu voi da niciodata urmatoarele raspunsuri: spatii verzi, locuri de joaca, drumuri asfaltate, transport in comun dezvoltat si in special curatenie. Voi raspunde intotdeauna ca vreau o strategie de dezvoltare.
Am mai vorbit in finalul unui articol mai vechi despre ce cred eu ca ar insemna aceasta strategie. Astazi vreau sa readuc in discutie acele „mici” date statistice preluate de pe Eurostat.
Deci vorbim despre densitatea populatiei in Bucuresti, referindu-ne strict la zonele cu densitate foarte ridicata, zonele locuintelor colective. Din pacate nu am reusit sa gasesc statistici clare privind numarul total al locuitorilor „la bloc”, atat la nivelul capitalei cat si la nivel de sector, dar parerea mea este ca acestia reprezinta majoritatea locuitorilor bucuresteni.
Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa reprezentarea impartirii pe sectoare. Cele sase sectoare ale orasului au statistici diferite. Pot exista mici diferente si neconcordante, care insa nu conteaza in analiza situatiei generale (sursa datelor aici si aici), datele fiind din 2006 si 2007.
Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa suprapusa peste impartirea pe sectoare o reprezentare a tuturor ansamblurilor de locuinte colective, constructii ridicate intre 1950 si 1989. Coreland informatiile statistice cu aceasta imagine putem observa ca sectorul 3 are cea mai ridicata densitate si cele mai mari suprafete de locuinte colective. Sectorul 1 este cel mai „avantajat” avand cea mai mare suprafata si cele mai putine ansambluri rezidentiale, rezultand cea mai scazuta densitate. Sectorul 2 se apropie de densitatea record a sectorului 3, avand o populatie si o suprafata putin mai redusa.
O scurta concluzie ne arata ca privind strict aceste informatii ar trebui sa ne punem intrebarea de ce doar sectorul 1 a reusit sa se „intinda” pana la soseaua de centura, suprafata sa fiind dubla fata de cea a celorlalte sectoare. Statistic „arata mai bine” doar prin calculul matematic, caci in realitate terenul nu este utilizat. Includerea oraselor-comune limitrofe in suprafata administrativa a celorlalte sectoare nu ar face decat sa reduca acesti indici statistici si nu sa insemne o dezvoltare reala. Pentru o dezvoltare reala si o imbunatatire a calitatii vietii este nevoie de investitii, nu doar de reimpartiri administrative.
Toata aceasta populatie ingramadita in ansamblurile rezidentiale se deplaseaza. Adica orice om are diferite trasee si destinatii in cadrul intregului oras. In momentul in care o masa mare de oameni pleaca la aproximativ aceeasi ora se creeaza aglomeratie, o aglomeratie care depaseste normalitatea. Densitatea crescuta indica o permanenta situatie de „aglomeratie” atat ca trafic auto cat si pedestru.
Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa suprapunerea originii calatoriilor populatiei bucurestene. Imaginea este preluata din Masterplan-ul general pentru transport urban, intocmit in 2007, care are la baza studiul JICA. Suprapunerea este aproximativa si pe alocuri incorecta, avand in vederea calitatea imaginilor „schematice” din masterplan. Totusi se poate observa relatia directa intre „originile principale” si amplasamentul ansamblurilor de locuinte colective. Asa cum este si logic, cea mai mare parte a populatiei are ca punct de plecare unul dintre cartierele dormitor.
Plimbandu-va cu mouse-ul peste imaginea din satelit a Bucurestilor (sursa Google Earth) veti observa suprapunerea destinatiei calatoriilor populatiei bucurestene. Imaginea este preluata tot din Masterplan-ul general pentru transport urban, 2007. Impartirea functionala a orasului ii conduce pe locuitorii sau catre aceleasi puncte de interes, folosind aceleasi trasee. Doar simpla redimensionare a acestor artere nu va rezolva pe termen lung problema mobilitatii. Ansamblurile de locuinte colective sunt doar cartiere dormitor, de unde pleci dimineata si te intorci seara.
Reducerea densitatii populatiei bucurestene presupune relocarea functionala, dezvoltarea unor noi zone, demolarea multor blocuri de locuinte etc. Toate acestea trebuie sa faca parte din strategia de dezvoltare a unui oras care isi doreste sa evolueze. Simpla reamenajare a unui parc, desenarea unor trasee pentru biciclisti, construirea unui pod sau „curatenia de primavara” nu sunt altceva decat bani aruncati. Va spun inca odata, raspunsul la intrebarea: ce imi doresc pentru orasul meu, este o strategie. Restul, lucruri mici la care viseaza oricine, restul este doar continutul acesteia.
@Adrian…uite aici site-ul initiativei
Ai dreptate total. Dar cica ar fi in lucru o strategie pentru dezvoltare pana prin 2035. Nu stiu ce strategie este daca se croieste pe undeva printr-un birou inainte de a se dezbate public macar o farama de principiu, un graunte de asteptare. Ca si "descentralizarea" banuiesc ca "strategia" asta va fi tot o chestie frecata de cativa iluminati si apoi anuncata in piata sa se certe prostii despre cum e mai bine …
Problema e destul de complicata, as zice 🙂 M-am ocupat si eu un pic de istoria dezvoltarii cartierelor din Bucuresti, si ce pot spune e ca nu m-as grabi sa privesc densitatea de locuire/cartierele dormitor ca un lucru intrinsec rau.
@mihai turcu…nu sunt disperat de schimbarea orasului 🙂 vorbesc doar de evolutia lui…nu sunt deloc impotriva locuintelor colective, personal chiar le prefer, dar aici e vorba de o densitate care este in legatura si cu suprafata locuibila, vezi Eurostat, iar asta inseamna o calitate scazuta a vietii…din pacate nu avem inca o strategie de dezvoltare, ce se gaseste pe site-ul primarie ca strategii durabile sunt doar glume proaste…ramane de vazut ce se va propune prin initiativa B2035…blocurile "comuniste" au in primul rand o problema in ce priveste calitatea spatiului…pe de alta parte nici modelul corbusian, aplicat initial prin Drumul Taberei, Titan sau Berceni, nu a reusit sa se pastreze functional nici la noi si nici in vest…din pacate inca nu exista o alternativa pentru aceste locuinte, o alternativa de masa, nu doar cateva constructii care se numesc la noi "boom imobiliar"…e mult de discutat pe tema asta, aici eu punand accent doar pe locuirea colectiva
Am uitat sa te intreb azi cand stateam comozi la aer, "ce v-a invatat pe voi la scoala" despre densitati? Exista vreun curs care sa puna accentul pe aspectul asta oarecum tehnic? Adica sa prezinte relatia dintre densitatea de locuire si mecanismele de gestionare ale unor orase ce pot servi ca referinta? Eu n-am avut parte de asa ceva in timpul scolii ci numai de teorii insipide dar bombastice si lipsite de aplicatie practica si care pe o ureche mi-au intrat si pe alta mi-au iesit. Cum a trecut multa vreme de atunci trag speranta ca aia de la urbansim s-au mai calibrat un pic; n-am verificat.
@Adrian…din pacate nu pot spune ca tin minte ceva despre asta, nu am fost un elev model…nu tin minte sa fi avut "preocupari" din partea programei pentru astfel de statistici, dar la fel de bine s-ar putea sa fie doar vina mea…trebuie sa verifici tu direct 🙂
Excelent articolul. Si eu sustin acelasi lucru, cel mai recent aici:
@alexandru mircea…mersi, acum nu stiu exact daca asta e cea mai mare problema , densitatea, dar e clar ca lumea nu prea "vede" unele lucruri…o sa mai vina si alte articole de acest tip, cu suprapuneri, pentru ca pare mult mai usor si comod sa realizezi unele situatii evidente
Excelent scris! O să reiau şi aici comentariul de pe SSC.
@Rhemaxos…cred ca faptul ca nu se coreleaza cu pugul este de fapt problema, chiar daca respectivul a expirat…pana la urma nici nu cred ca s-au gandit la dezvoltare, ci doar la ameliorarea conditiilor existente…nu cred ca am ajuns in momentul in care sa realizam ca o dezvoltare a orasului poate insemna si rezolvarea multor probleme actuale…poate o interventie de mari proportii in zona Berceni ar rezolva si o parte a tranzitului nord-sud, doar ca exemplu…avem tendinta sa credem ca o problema a orasului tine strict de un singur domeniu, cand de fapt legaturile sunt mult mai complicate
re comentariul lui Mihai Turcu, si re Adrian, "Adica sa prezinte relatia dintre densitatea de locuire si mecanismele de gestionare ale unor orase ce pot servi ca referinta?"
http://www.usgbc.org/DisplayPage.aspx?CMSPageID=148.
mereu am stiut ca dezastrul din bucuresti este determinat in primul rand de uraisele cartiere dormitor.Daca as fi primaria bucuresti nu as permite sub nici o forma ridicarea de blocuri mai inalte de p+6,7(din care primele 1-2 sa fie spatii comerciale/birouri).Infrastructura nu poate face fata .Singura solutie viabila la acest dezastru din bucuresti este,parerea mea ,completarea inelelor 1 si 2 de circulatie,o centura cu 3-4 benzi/sens,parcari subterane,pasaje rutiere in toate intersectiile mari.O retea de metrou mult extinsa ar fi insa ideal.Avem actualmente aprox 70 km de metrou,in conditiile in care pt o acoperire ideala a zonelor construite necesari ar fi 170-180km.
cred ca am mai spus si in alte articole: avem nevoie de o strategie care sa defineasca si cum vrem sa arate orasul si modul in care se poate realiza
Care este densitatea ideala a unui oras? 4000loc/km2, 6000? 8000? 1000?
nu știu să spun…probabil că mai întâi trebuie stabilit ce înseamnă ideal…pentru fiecare oraș în parte cred că se aplică alte condiții…de aia tot spun că e nevoie de o strategie…până la urmă e vorba și de calitatea locuirii într-o anumită densitate, căci trebuie luați în calcul mult mai mulți factori…acest ideal se poate modifica în timp, căci societatea evoluează…eu nu am un răspuns clar și nici nu cred că există
As adauga o observatie: la partea de destinatii si sosiri trebuie adaugati si cei care fac zilnic naveta in Bucuresti. De la cei care locuiesc in suburbii, la cei care vin din Ploiesti, Pitesti, Giurgiu, etc. Am cativa colegi de serviciu in situatia asta si cred ca numarul lor e semnificativ la nivelul intrebului oras.
Astept sa vad si eu primul bloc demolat in orasul asta, va fi un moment de cotitura in evolutia lui 🙂
corect…nu știu dacă au fost luați în calcul și aceștia, eu doar preluând imaginea din masterplan…altfel, mai avem de așteptat până la această „revoluție” 🙂
In Bucuresti exista strazi intregi pe care, daca le iei la pas, vezi parcate zeci de masini cu numere de provincie. Nici nu vreau sa ma gandesc cate sunt in tot orasul. Vorbim degeaba de tot felul de solutii cat timp acesti invadatori nu vor pleca de unde au venit. Ideea e simpla: intr-o sticla de un litru nu poti sa pui mai mult de un litru de lichid, indiferent ce strategie ai aplica!
BERLINUL LA 3.8 MILIOANE DE LOCUITORI ARE O SUPRAFATA DE 850 KM PATRATI.
IN NICI O CAPITALA EUROPEANA NU MAI VEZI BLOCURI DE 10 ETAJE LIPITE INTRE ELE FARA SPATII AERISITE
BUCURESTIUL ESTE UN ORAS MIC..228 KM PATRATI PE CARE STAU 2 MIL DELOCUITORI.
CAPITALELE EUROPENE AU O SUPRAFATA DE CEL PUTIN 2 ORI MAI MARE CA A BUCURESTIULUI LA O POPULATIE MAI MICA.
BRATISLAVA LA 400 DE MII DE LOCUITORI ARE 400 KM PATRATI
PRAGA LA 1.3MILIOANE LOCUITORI ARE 500 KM PATRATI
BUCURESTIUL UN ORAS CU BLOCURI LIPITE SI FOARTE STRANS,INGHESUIT
LA REVEDERE!
Blocurile lipite au fost construite după 1989.Numai cine nu vrea ,nu vede . Toate blocurile vechi au spații verzi ,cele noi nu ! Cine este mai vinovat ?