Oferta libertății

Din momentul în care ne-am recâștigat libertatea a început și procesul lung și dureros de a înțelege modul în care aceasta funcționează. Nu în mod ideal, oricare ar fi acel ideal, dar mult mai de apreciat. Cel puțin pentru un om rațional. Nu știu dacă acest proces are un final, cu ce viteză îl parcurgem noi sau în ce etapă ne aflăm. Ce pot aprecia sunt pașii pe care i-am făcut. Noi ca societate.

Schimbarea este evident vizibilă dacă ne uităm în trecutul apropiat, în modul în care am trăit de la începutul procesului din decembrie 1989. Au trecut peste noi mineriade, alegeri și campanii electorale, privatizări sau integrări în diferite organizații suprastatale. Toate ne-au schimbat și cred și sper că în bine. Poate lucrurile nu s-au desfășurat prea repede sau prea corect, dar au existat. Toți am avut dreptul de a alege, libertatea individuală pe care am utilizat-o cum am știut mai bine. De aceea sunt unii care spun că Ceaușescu le-a dat de muncă. Nimeni nu le-a arătat cum se poate folosi libertatea.

Cum folosim astăzi libertatea de a alege? Care este astăzi oferta libertății și cât de deschisă este aceasta? Nu pot să vorbesc decât din punctul meu de vedere, al preocupărilor mele și al profesiei. Mă uit la modul în care s-a dezvoltat Bucureștiul, la schimbările molcome sau rupturile bruște, la transformările radicale ale profesiei. Poate sunteți astăzi enervați că nu se respectă anumite reglementări urbanistice, că se demolează fără avize și se termină proiecte fără autorizații. Da, nu e deloc bine, dar faptul că avem un plan urbanistic se datorează impunerilor din procesul de aderare la U.E. Atunci am fost obligați să facem un astfel de plan pentru fiecare localitate.

Dacă noi ca societate sau chiar individual trecem atât de încet și greu prin acest proces, cum ar trebui să se schimbe administrația? Încă mai rezistă sistemul PCR (pile, relații, cunoștiințe) pentru a rezolva orice act. Ca să primești o autorizație trebuie să vorbești cu cutare, de la departamentul cutare, dar importantă este persoana și nu organizația. La acel cutare te-a trimis cineva, te-a recomandat altcineva. Percepem administrația ca fiind reprezentată de primar, de consiliu sau de simpla funcționară care încasează o taxă. În spatele acestora sunt departamente întregi pe care nu le poți accesa decât cu recomandare. Sistemul este slab, reacționează prost și încet, dar oamenii din cadrul său sunt atenți. Ei sunt parte din sistem, dar lucrează de cele mai multe ori în interes propriu. Iată una dintre primele oferte limitate ale libertății. Individul din sistem a descoperit că are libertatea de a utiliza sistemul pentru propriul interes.

Această descoperire a celui din interior nu este decât una dintre ofertele libertății. În același timp, cei care au nevoie de un anumit act, au libertatea de a utiliza sau nu serviciile private ale persoanei din administrație. Cu alte cuvinte, admnistrația este doar un paravan pentru tranzacții între indivizi liberi. Liberi de a acționa în orice fel. Aceasta se poate transforma în obținerea rapidă de avantaje, de rezolvare a oricărei probleme personale sau a unei terțe persoane. Intervin astfel intermediarii, cei care au libertatea de a face legătura între cerere și ofertă. Intermediarii însă pot face și ei parte din categoriile implicate.

Proiectanții, arhitecți sau urbaniști, sunt acești intermediari. Majoritatea a ales să abandoneze profesia sau profesionalismul pentru a satisface o nevoie. Ei sunt cei care te pot îndruma, te pot trimite sau care pot rezolva direct. În același timp au devenit și parte din sistem, din cei care pot decide. Au intrat în comisii și comitete, în posturi de decizie din care pot influența acceptarea unei propuneri sau investiții. Au ajuns în posturi cheie care pot justifica alegerea. Este libertatea lor să facă asta, să se implice și să întărească acest mod de dezvoltare. Pentru asta au creat organizații, școli, centre de proiectare și parteneriate. E doar un mod de a da impresia unei concurențe, unei libertăți.

Dacă administrația parazitată, intermediarii specializați au ales deja, unde se situează cetățeanul? O parte face parte din cele două categorii, chiar ca simplă persoană, iar ceilalți și-au asumat libertatea de a alege în funcție de moment. Libertatea ne-a oferit mai multe opțiuni și noi am ales-o pe cea mai rapidă. Părea și cea mai simplă, dar ne confruntăm cu tot felul de efecte negative ale acestor alegeri. Mai greu este să acceptăm că alegerile noastre au generat probleme ulterioare. De ce mă duc să dau șpagă cuiva din administrație? Pentru ca să primesc o autorizație de construcție pentru o casă fără proiect. Unde a început lanțul problemei? Poate în decizia (libertatea alegerii) de a face casă fără proiect.

Trebuie să apreciem libertatea și ofertele cu care a venit. Nu îți place Bucureștiul? Ai libertate. Nu îți place România? Ai libertate. Nu îți plac locul de muncă, copiii, cățeii, mașina sau locuința? Ai libertate.

Alege o ofertă.