Acum foarte multa vreme, prea multa, ati ales o zona in care sa ne inchipuim ca cineva ar construi ceva nou. In sondajul respectiv ati ales propunerea lui Raiden, zona formata din Calea Grivitei, Buzesti si Polizu. In acest triunghi a aparut si un santier nou, un santier pentru proiectul noului bulevard Buzesti-Berzei-Uranus, proiect pe care l-am discutat in articole mai vechi. Astazi ma voi referi strict la acest triunghi format de cele trei cai de circulatie Grivitei, Buzesti si Polizu.
Inainte de a incepe trebuie sa va spun ca este un articol lung, poate prea lung, insa cantitatea de informatii despre teren m-a „obligat sa produc” un asa articol. Sper doar sa aveti rabdare pana la final, primind si acest „avertisment”. Pe de alta parte avem si rezultatele finale ale micului sondaj despre functiunea principala a zonei. Majoritatea a ales ca functiune principala recreerea, pe locul doi fiind cultura. Suna bine si frumos un parc, dar eu m-am gandit la cultura, corelata cu alte functiuni secundare, dar la fel de importante pentru functionarea ca un ansamblu integrat. In principal m-am concentrat pe spatiul public multifunctional.
In primul rand sa vedem despre ce zona a orasului vom discuta.
Pe imaginea din satelit (via Bing Maps) se observa triunghiul format de cele trei strazi: Grivitei, Buzesti si Polizu. Imaginea din satelit este insa dinaintea inceperii demolarilor pentru proiectul Uranus astfel inca mai poate fi remarcat frontul strazii Buzesti, front care astazi nu mai exista.
Pe planurile cadastrale din 2011 am prezentat situatia actuala. Cateva elemente importante ale zonei sunt marcate pe plan. In acest moment lucrarile noului bulevard sunt in desfasurare, reusindu-se demolarea intregului front de pe Buzesti cat si scoaterea liniei de tramvai de pe aceeasi strada. Triunghiul nostru este astazi un maidan imens, maidan in curs de amenjare atat de catre administratie cat si de investitori privati.Pentru a intelege ce s-a intamplat si cum s-a ajuns la starea actuala vom incepe o „plimbare” prin istoria zonei.
Planul Borroczyn din 1846 ne prezinta o situatie a unui Bucuresti „disparut” complet. Calea Grivitei era denumita Podul Targovistei, iar strada Polizu inca nu exista. Terenul era la marginea orasului, aproape de bariera Targovistei, majoritatea parcelelor avand functiuni agricole. Constructiile sunt de mici dimensiuni cu o amplasare pe parcela de tip rural. In acele vremuri Bucurestii erau inca un sat mare, totusi cu axele de dezvoltare in formare.
Remarcam pe planul cadastral din 1911 o evolutie rapida a zonei. Imaginea este schimbata complet remarcandu-se dezvoltarea catre o imagine urbana. Au disparut marile parcele, au aparut strazile si reglementarile de construire. Zona s-a dezvoltat extrem de mult in primul rand datorita amplasarii in vecinatate a Garii Targovistei (1872), transformata apoi in Gara de Nord (1888). In 1885 se construieste acualul sediu al Scolii Superioare de Arte si Meserii pe strada Polizu (informatii complete despre intreaga istorie a scolii in articolul lui armyuser). In 1884 incepeau lucrarile pentru sediul Scolii Nationale de Poduri si Sosele, transformata in decursul timpului in Universitatea Politehnica, sediul respectiv fiind amplasat pe coltul Grivitei cu Polizu. Gara de Nord este un catalizator si pentru dezvoltarea industriei hoteliere, pe plan fiind marcate toate hotelurile din zona asa cum apar ele in Anuarul Socec 1923-1924.
Pagina din Anuarul Socec 1923-1924 ne dezvaluie numarul mare de hoteluri din zona. Sunt marcate atat hotelurile de pe terenul nostru cat si cele de pe intreaga Calea Grivitei. In acelasi timp am marcat pe planul cadastral din 1911 si hotelurile care apar in Cartea de Telefoane din 1937 si 1938 pentru a vedea evolutia industriei hoteliere din zona.
Calea Grivitei in jurul anului 1900 vazuta de la intersecia cu Buzesti catre Gara de Nord. In prim plan avem Casa Constantin Radulescu pe colt si continuare frontului de cladiri de pe Grivitei.
Strada Buzesti in jurul anului 1900 vazuta din aceeasi intersectie dar indreptat catre Piata Victoriei si avand Piata Matache in spate. Aceeasi Casa Radulescu este in prim plan.
Calea Grivitei in interbelic vazuta din intersectia cu Buzesti. Remarcam schimbarile din frontul cladirilor: aparitia acelei cladiri inalte Hotel Elysee Palace, redenumit ulterior Hotel Lyon. Pe fundal se vede cladirea Garii de Nord.
Aceeasi Calea Grivitei in interbelic vazuta din intersectia cu Buzesti. Hotelul Elysee Palace, ulterior Lyon, va avea denumirea modificata in perioada comunista in Hotel Oltenia. In Casa Radulescu functioneaza Clubul National Liberal, iar in spate se vede constructia cinematografului Marna, devenit Feroviarul. Ultima cladire vizibila din frontul Caii Grivitei este Hotel Bratu, redenumit Hotel Grivita, cladire care inca mai exista.
O imagine a frontului de cladiri de pe strada Buzesti din 1944 din timpul bombardamentelor aliate. Imaginea este din articolul lui Raiden de pe Rezistenta Urbana. Observam aparitia Hotelului Marna, din interbelic, si cladirile care formau strada Buzesti.
Planul cadastral din 1974 ne arata evolutia zonei cuprinse intre Grivitei, Buzesti si Polizu. Din pacate imaginea este incompleta si nu „prinde” si coltul cu Hotelul Grivita, fost Bratu. Maternitatea Polizu este singura constructie majora care modifica imaginea zonei.
O imagine (de pe TramClub Romania) din 1976 cu frontul cladirilor de pe Grivitei ne arata ca zona nu s-a modificat. Aceeasi Casa Radulescu in prim plan, cladirea inalta Hotel Oltenia (fost Elysee Palace si Lyon).
O imagine aeriana a Caii Grivitei din 1976 de pe blogul Volga Neagra. Imaginea este facuta din noul Hotel Nord, astazi Hotel Ibis. Se remarca Hotel Oltenia, cladirea parter si 5 etaje, apoi cladirea alba cu 2 etaje unde a functionat Hotel Basarabia (vezi planul cadastral 1911). Hotelul Basarabia se afla la Grivitei 94 si este posibil ca acesta sa fi disparut prin expropiere. In decretul nr 92 din 1950 privind nationalizarea unor imobile apare si Calea Grivitei 94 – Hotel Barania, poate o modificare ulterioara a numelui hotelului la sfarsitul razboiului.
O alta imagine aeriana a Caii Grivitei din 1976 tot de pe blogul Volga Neagra. Imaginea ne prezinta Hotel Grivita, fost Bratu, iar pe fundal cladirile Politehnicii, fosta Scoala Nationala de Poduri si Sosele. Toate cladirile ce formau frontul Caii Grivitei, cu exceptia Hotelului Grivita, au fost demolate.
O imagine (de pe TramClub Romania) din 1976 cu frontul cladirilor de pe Buzesti ne arata foarte putine modificari din perioada interbelica. Din frontul cladirilor se vede Hotel Marna pe fundal si un imobil mic interbelic, imaginea fiind dinspre Piata Buzesti-Piata Victoriei catre Piata Matache, pe fundal.
O imagine (de pe TramClub Romania) din 1976 cu frontul cladirilor de pe Buzesti, imagine din intersectia cu Grivitei. Din frontul cladirilor se vede in prim plan Casa Radulescu, avand o librarie la parter, Hotel Marna si restul de cladiri, catre Piata Buzesti-Piata Victoriei.
Imagine (de pe TramClub Romania) din 1977 cu frontul cladirilor de pe Grivitei. In prim plan se observa parte din cladirea Hotel Oltenia, in continuare pana in intersectia cu Buzesti fiind Casa Radulescu.
Imagine (de pe TramClub Romania) din 1977 cu frontul cladirilor de pe Grivitei. Imaginea este dinspre Gara de Nord prima cladire fiind cea a Hotelului Grivita. In partea stanga copacii blocheaza vederea catre cladirile Politehnicii.
O imagine (de pe TramClub Romania) din 1978 cu frontul cladirilor de pe Buzesti, imagine din intersectia cu Grivitei. In prim plan Casa Radulescu, avand o librarie la parter, Hotel Marna si restul frontului catre Piata Buzesti.
Imagine (de pe TramClub Romania) din 1980 cu frontul cladirilor de pe Grivitei. Imaginea este din intersectia cu Buzesti, Casa Radulescu fiind in prim plan cu librarie la parter,iar in fundal Hotel Oltenia.
O imagine (de pe TramClub Romania) din 1980 cu frontul cladirilor de pe Buzesti, imagine catre intersectia cu Grivitei. In prim plan Hotel Marna, apoi Casa Radulescu, iar pe fundal se observa Hala Matache.
Imagine (de pe TramClub Romania) din 1986 cu frontul cladirilor de pe Grivitei. Imaginea este din timpul primelor demolari din zona, demolari probabil pentru metroul bucurestean. In fundal se vede cladirea Politehnicii de pe strada Polizu. Hotel Grivita este in partea stanga, singurul nedemolat. Cladirea din prim plan, ce a mai inalta din intregul front, ar putea fi cea in care a functionat la un moment dat Hotel Roma sau Hotel Frunzete (vezi plan cadastral 1911), eu nereusind sa identific exact care dintre cele doua este. De la aceasta demolare a scapat si Hotel Oltenia, cladirea de langa Casa Radulescu.
Cu ajutorul unui cititor am intrat in posesia celor doua panorame ale zonei. Imaginile sunt din 2007 si ne arata cum a ramas terenul dupa demolarile din 1986. In afara de aparitia unei reprezentante auto, tot terenul a ramas neconstruit situatie care a ramas neschimbata pana in 2010. Atunci a inceput punerea in practica, de catre administratie, a proiectul noului bulevard Buzesti-Berzei-Uranus. Terenul nostru a fost si el afectat de acest proiect si cum bine stiti tot frontul Buzesti a disparut. Pentru a va face o imagine completa despre partea din strada Buzesti care a fost demolata, va invit sa cititi articolul detaliat al acelei zone.
La bienala de arhitectura din 2010 s-a prezentat si un proiect-concept pentru acest triunghi format din circulatiile Grivitei, Buzesti si Polizu (imagini de aici). Se vorbeste si de un concurs de arhitectura care a fost organizat tocmai pentru acest teren.Tot in anul 2010 primaria a aprobat un PUZ (Plan urbanistic zonal), proiect care vine sa reglementeze intreaga zona.
PUZ-ul din 2010 preia traseul noului bulevard si detaliaza modul in care se va putea construi pe acest teren (proiectul aprobat aici). Pentru Calea Grivitei este propus un front continuu cu regim de inaltime P+8 si un accent de inaltime de 70 metri. Frontul de pe strada Buzesti are regim de inaltime P+7, iar cel de pe Polizu maxim 18 metri inaltime. In intersectia Buzesti – Grivitei este propusa si o piata publica. Parterul cladirilor de pe Grivitei si Buzesti este propus cu functiunea comert si s-au propus si cateva trasee pietonale prin intreaga zona. Per ansamblu concluzia mea este ca mai avem mult de trait pana sa vedem urbanism in Romania.Pornind de la toate aceste informatii am propus o nou functiune pentru intregul teren : un nou Muzeu CFR.
Propunerea mea pe planul cadastral al zonei este doar un concept. Am propus doua corpuri noi de cladiri care comunica printr-o curte publica. Corpul 1 este gandit pentru zona administrativa a muzeului, avand la parter spatii comerciale. In acest corp pot functiona spatiile de birouri, administratie, cazare, sali de conferinte si alte functiuni necesare functionarii unui muzeu modern. In corpul 2 de cladire ar putea fi amplasate spatiile de expunere, completate la parter de functiuni comericale tot in administrarea muzeului. Intre cele doua corpuri am imaginat o curte publica, aflat sub nivelul terenului, curte care sa aiba legaturi subterane atat cu muzeul, cat si cu cladirile Politehnicii, cladiri care ar putea face obiectul unui proiect de refunctionalizare.Am ales propunerea unui nou muzeu CFR in primul rand pentru ca intreaga zona isi datoreaza dezvoltarea tocmai Garii de Nord si a transportului pe calea ferata. In al doilea rand mi se pare ca actualul muzeu merita mai mult pentru cate are de oferit publicului.
Imagine aeriana cu intregul complex-vedere dinspre intersectia Grivitei – Buzesti
Imagine aeriana cu intregul complex-vedere dinspre Calea Grivitei
Imagine aeriana cu intregul complex-vedere dinspre strada Buzesti
Imagine aeriana curtea publica-vedere dinspre intersectia Grivitei – PolizuNoul muzeu CFR ar trebui sa faca o legatura si cu muzeele din Piata Victoriei, existand astfel posibilitatea unui traseu care sa „bifeze” mai multe obiective de interes. Apropierea de Gara de Nord poate oferi avantajul organizarii unor excursii practice cu trenuri de epoca, folosind si infrastructura feroviara.
Perspectiva din strada – vedere din intersectia Grivitei – Buzesti
Perspectiva din strada – vedere din intersectia Grivitei – Buzesti
Perspectiva din strada – vedere din intersectia Grivitei – Buzesti catre curtea publica
Perspectiva din strada – vedere de pe Calea Grivitei 
Perspectiva din strada – vedere de pe strada Polizu cu maternitatea Polizu in fundal
Perspectiva din strada – vedere de pe strada Polizu catre curtea publicaCurtea publica propusa este un spatiu al muzeului, dar in acelasi timp deschis oricand publicului. Muzeul ar avea posibilitatea amenajarii unor expozitii si in spatiu deschis. Spatiul curtii este si legatura intre muzeu si cladirile Politehnicii, cladiri care ar putea beneficia de un program de refunctionalizare pentru introducerea in circuitul public.
Imagine aeriana din curtea publica-vedere catre spatiile comerciale, pe fundal maternitatea Polizu
Imagine aeriana curtea publica-vedere catre spatii de expunere si pasajul subteran spre Politehnica
Imagine aeriana curtea publica-vedere catre spatii de expunere
Imagine aeriana din curtea publica-vedere catre spatiile comerciale, pe fundal maternitatea PolizuCurtea publica poate contine si spatii comerciale care sa atraga publicul si sa conduca la o folosire permanenta a spatiului. Aceasta ar putea fi folosita si pentru orice alt fel de manifestare publica de mici dimensiuni, pentru a genera venituri pentru muzeu. In acelasi timp se pot organiza si excursii scolare care sa cuprinda si un tur al muzeului, dar si cursuri de clasa organizate in acest spatiu.
Imagine din curtea publica-vedere catre spatiile comerciale
Imagine din curtea publica-vedere catre spatiile de expunere
Imagine din curtea publica-vedere catre spatiile de expunere
Imagine curtea publica-vedere catre spatiile comerciale, pe fundal maternitatea PolizuAceasta ar fi propunerea pentru triunghiul Grivitei-Buzesti-Polizu. Sper ca articolul nu a fost prea lung, dar am crezut ca nu merita sa-l impart in mai multe episoade. Sper ca cei care au ales zona sunt multumiti si la fel cred ca m-am „achitat” de restanta datorata lui Raiden, cel care a venit initial cu propunerea de modificare a aceastei zone. Ce se va intampla in realitate este o alta discutie, ramane doar sa vedem ce va fi.
oau!
Felicitari domnule! Foarte fain! Mai ales ca actualul Muzeu CFR saracul, chiar ca ar merita mai mult, mai ales ca avem ceva istorie in domeniu! In alta ordine de idei, si muzeul tehnic Dimitrie Leonida ar merita mai mult! Dar asta poate cu alta ocazie, te mai gandesti! :))
@hm…mersi, cred ca ar fi aratat pozele mai bine daca reuseam sa "construiesc" si cladirile din jur, asa ramanad doar sa va inchipuiti alaturarea
Felicitări, domnule Popescu!
foarte, foarte..:)
@army…mersi…in ce priveste subsolul tehnic e posibil orice, bani sa fie :)…intr-adevar nu vor putea fi copaci atat de mari pe acele spatii, eu i-am pus doar de exemplu, dar vegetatie sigur poate fi…eu chiar asta am urmarit, sa fie cat mai "drept", iar prin alinierea celor doua corpuri pe Grivitei am vrut sa am o deschidere catre prima cladire de pe Buzesti
foarte interesanta propunerea. as avea doua intrebari: de ce ati ales ca spatiul public sa fie scufundat? si care este rolul patratelor de gazon de pe acoperis?
@Oana…curtea "scufundata": mi se pare ca trebuie sa ne folosim cu orice prilej si de a 3-a dimensiune, verticala, pentru a folosi un spatiu public…motivul principal este ca pot utiliza si partea de subsol, ca o continuare si legatura a cladirilor…apoi treptele se pot folosi ca gradene pentru diferite evenimente publice…o curte "scufundata" poate da impresia unui spatiu "diferit" de cel de la nivelul terenului si creste si perceptia de "importanta" a cladirilor vecine, ca fundal pentru spatiu…"gazonul de pe acoperis": forma acestor poligoane este cea a cladirilor disparute de pe frontul Buzesti…toate terasele sunt circulabile si se pot folosi pentru public, deci ai putea "sta pe iarba" sus pe terasa, vizualizand o prezentare, un eveniment sau doar sa "bei un suc+bere"…ideal ar fi sa nu se faca gratar :))
Hombre, ai muncit! Bravos!
http://a-craciunescu.blogspot.com/2010/11/de-la-raiden-pentru-toti-prieteniii.html
@Adrian…mersi…ai fost singurul cu sanatatea :))…stiam articolul tau, dar am uitat din greseala sa fac trimitere; am rezolvat :)…am deschis frontul Grivita pentru a avea o perspectiva catre Soala de arte si meserii…intial suprafetele "albe" aerau mult mai colorate, culori mai tari, dar le-am colorat pana la urma in culori "palide"…daca te uiti atent nu sunt toate albe, tocmai pentru a creea o "fragmentare" si prin culoare…mi s-a parut ca e mai bine ca inaltimea corpurilor sa fie constanta, fara accente mari si diferente de inaltime, tocmai pentru o integrare cu restul corpurilor ce fac parte din Politehnica
Imi place conceptul deoarece confera un caracter industrial zonei. Stiu ca n-a fost niciodata o zona 100% industriala dar aminteste macar de ateliere CFR demolate pentru constructia palatului transporturilor. In orice caz ar putea fi comasate acolo mai multe muzee: CFR, tehnic si de ce nu un muzeu al metroului bucurestean.
@abracadabra…mersi, dar recunosc ca nu am avut in cap nici o referire la atelierele disparute
Mda http://www.zf.ro/proprietati/tiriac-face-un-turn-de-birouri-la-capatul-noului-bulevard-uranus-8279033
Scuze pt intarzierea in descoperirea subiectului.
Interesant .
Numai ca zona este destul de restransa si se pare ca are deja alte destinatii.
O zona destul de generoasa si inca se pare apartine cfr-ului este zona fostei gari Cotroceni, intre Cora Militari si Mall-ul din DT. Poate studiezi si aceasta zona.
Nu contează destinaţiile pentru că aici e doar o propunere utopică…nu ştiu dacă toată zona aparţine de cfr, dar deocamdată lucrăm la altă propunere…e o idee pentru viitor, multumesc pentru sugestie
Superbe poze care imi amintesc de copilarie.Cei mai frumosi ani din tinerete i-am petrecut in acesta zona.
….cartierul copilariei…cinematografele la care mergeam cu tatal tau si fratii lui, piata Matache unde eram trimisi sa cumparam verdeturi si fructe; totdeauna ne intorceam cu mai multe mere decat ni se spusese sa cumparam, caci tatal tau era „micul devorator de mere”; ne luam toti 5 de mana si ne uita D-zeu pe drum pe Calea Buzesti cascand gura la magazinele de armeni, pierduti in mirosul de cafea care inunda toata strada si in vitirnele lor pline cu dulciuri; strada Polizu, scoala politehnica la care am invatat, eu si Dan Popescu….minunate amintiri, zgandarite azi de pagina ta….multumesc mult, nespus de mult.
PS. daca se intampla sa ai vreo poza cu vechea Politehnica de pe Polizu te rog mult sa mi-o trimiti; multumesc anticipat