Am ajuns la ultimul articol din prezentarea călătoriei domnului Dobrescu la Paris. Domnia sa a dorit să încheie cu al doilea episod din Parisul din metal şi sticlă, un îndemn pentru cei care nu văd cu ochi buni aceste două materiale. Dacă doriţi, aceste articole sunt doar un mic exemplu pentru a înţelege că nu materialele unei clădiri sunt cele care „strică”, ci mai degrabă modul în care sunt ele utilizate. Primul episod despre metal şi sticlă îl puteţi vedea aici.
Dragi cititori, revin cu un ultim articol despre călatoria mea prea scurtă în acest oraş minunat. Am păstrat pentru acest ultim episod câteva imagini ale construcţiilor pariziene la care s-a utilizat metal şi sticlă. Cred că aveţi posibilitatea ca în călătoriile dumneavoastră să reuşiţi să descoperiţi exemple extraordinare pentru modul în care se poate dezvolta şi Bucureştiul. Excursiile pot deveni un mijloc plăcut şi distractiv de educare şi de cultivare a bunului gust.
Plimbarea prin Paris mi-a dat ocazia să văd atât de multe construcţii cu funcţiuni complet diferite la care s-a utilizat metalul şi sticla. De la halele mari şi până la micile pieţe de flori, metalul şi sticla sunt veşnic prezente. Cele două materiale sunt parte din patrimoniul Parisului.
Unele dintre clădirile definitorii pentru utilizarea metalului şi sticlei sunt cele industriale. Oare ne putem astăzi închipui aceste bijuterii ale dezvoltării infrastructurii de transport fără metal sau sticlă. Priviţi detaliile de construcţii ale unei gări sau ale metroului parizian şi veţi vedea cum se pot utiliza într-un mod inspirat aceste materiale. Acestea au reprezentat progresul şi modernitatea în aceea perioadă de început.
Ne putem închipui Parisul de astăzi fără turn? Apariţia sa i-a făcut pe parizieni să se îngrozească, iar astăzi este primul simbol al oraşului. O construcţie aproape integral din metal, obiect care nu respectă în nici un fel regimul de înălţime al zonei. Turnul este probabil unul dintre cele mai bune exemple pentru a arăta ce se poate realiza din metal.
Majoritatea exemplelor anterioare au fost alese tocmai pentru a vă arăta că utilizarea acestor materiale nu este un atribut al clădirilor contemporane. Pot aprecia însă modul în care tehnica s-a dezoltat continuu, astfel încât să putem realiza orice. Formele contemporane sunt rezultatul evoluţiei.
Am ales să termin această scurtă prezentare cu imaginea acestor clădiri moderne, tocmai pentru faptul că ele sunt doar o etapă în evoluţia arhitecturii, ingineriei sau tehnicii. Aşa cum o catedrală gotică sau Turnul Eiffel au reprezentat momente de dezvoltare şi inovaţie, tot în acelaşi fel trebuie să privim şi arhitectura contemporană. Metalul şi sticla fac parte din toate perioadele, iar utilizarea lor pe scară largă se datorează progresului actual.
Probabil că în timp vom reuşi şi noi să acceptăm şi să apreciem clădirile contemporane de calitate. Ca în cazul multor clădiri istorice, este nevoie nu doar de timp, ci şi de o schimbare de mentalitate, de o creştere a nivelului de educaţie şi cultură. Deschiderea către nou cred că este un semn al unei societăţi sănătoase.