În articolul anterior despre PIDU v-am vorbit un pic despre strategie, elementele ei şi ce presupune aceasta. Concluzia mea a fost că nu putem vorbi despre o strategie de dezvoltare urbană. Dar asta nu înseamnă că proiecte din Pidu nu vor fi realizate. Ştim prea bine că administraţia bucureşteană nu are nevoie de multe lucruri pentru a face… În episodul de astăzi voi vorbi pe scurt despre proiectele, unele dintre ele, care au fost strânse în acest plan. 
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) Zona Centrală Bucureşti este o documentaţie aprobată de CGMB în 2012, documentaţie care se vrea o strategie de dezvoltare a zonei centrale a Bucureştiului (vezi aici tot PIDU). În acelaşi timp, documentele de acest tip sunt obligatorii pentru accesarea anumitor fonduri europene. Cum s-a ajuns să se facă acest proiect, de la ce a plecat şi la ce s-a ajuns, precum şi cât de corect este întocmit nu le pot pune eu în discuţie. Există ghid pentru întocmirea PIDU şi vom vedea dacă s-a făcut corect, iar pentru modul de atribuire, alegere etc. nu am eu nimic de adăugat. Pe mine mă interesează partea de urbanism, de strategie de dezvoltare urbană. Să vedem cât şi cum este…
Proiecte din PIDU
Există două proiecte „generale” importante şi definitorii pentru planul integrat: traseul turistic şi camerele urbane. Aşa am tras eu concluzia. Traseul uneşte şi traversează aceste zone speciale, camerele, şi încearcă şi o integrare a diferitelor zone din aria centrală definită.
Un punct important al strategiei este tocmai recuperarea unor spaţii, zone din oraş, în special partea de la sud de Dâmboviţă. O chestie foarte corectă, de urmărit într-o viziune realistă şi este îmbucurător faptul că cineva propune aşa ceva. Din păcate, intenţia teoretică nu este susţinută de proiectele propuse. Sudul Dâmboviţei este reprezentat prin proiecte în lungul râului, Casa Poporului-bulevardul Unirii (parţial) şi zona Piaţa de flori. În rest sunt aruncate câteva mici proiecte, parcă doar pentru a justifica delimitarea.
Am marcat pe legenda hărţii proiectelor în ce zonă se găsesc acestea. Împărţirea am făcut-o pe zone mari: roşu reprezintă zona la nord de Dâmboviţa, verde sudul şi cu albastru sunt marcate cele în lungul acestui ax sau care se desfăşoară în toată aria PIDU. Am numărat proiectele (sunt de două ori mai multe în zona nord), dar aici putem să spunem că nu putem face doar o analiză cantitativă. Nu e corect, dar spune şi asta ceva. Eu cred că pur şi simplu nu au avut o gândire strategică, natural tot zona de nord a fost favorizată. În acelaşi timp se poate observa cu ochiul liber că harta proiectelor se „înclină” jos către partea de sud-vest.
Eu mă întreb, chiar şi pe această hartă, cum de nu s-a putut găsi niciun proiect de „integrare, recuperare, reconversie etc.” a unor zone ca Radu-Vodă, Regina Maria sau Gramont? Şi, mă întreb, Dâmboviţa nu are o parte de sud destul de importantă, cu un potenţial imens pentru conversii, refuncţionalizări?
Pe planul camerelor urbane am marcat tot cu aceleaşi culori (nord-roşu, sud-verde şi comun-albastru) câte spaţii propuse sunt. Din nou nordul este masiv avantajat. Nu e nevoie să discutăm neapărat ce se întâmplă în aceste camere. Unele, din nord sau sud, par că sună bine pe hârtie sau la o discuţie la o cafea… Să facem ceva acolo, să fie frumos şi să avem şi un traseu… dar mai multe voi comenta detaliat la articole despre PUZ-urile din PIDU, unele având legătură cu aceste camere.
Traseul turistic şi alte spaţii publice
Să spunem că această coloană vertebrală a PIDU este un lucru benefic şi, aşa cum era normal, este însoţit de multe alte reconfigurări ale spaţiilor urbane bucureştene. Traseul ales nu mi se pare cel mai fericit, dar nu ştim exact care au fost exact deciziile prin care a fost decis. Pe deo parte pare o alternativă la axele principale, chiar din punct de vedere turistic, Calea Victoriei şi Magheru-Bălcescu, pe relaţia nord-sud, relaţie pe care o pune în valoare.
Pe planul traseului turistic şi al altor spaţii propuse pentru remodelare putem vedea destul de clar cum acesta dublează în vest Calea Victoriei, la o distanţă destul de bună pentru a atrage interesul şi către zona Cişmigiu. Din păcate către est nu se mai întâmplă acelaşi lucru. Cele două axe nord-sud (Calea Victoriei şi Magheru-Bălcescu) sunt situate la o distanţă gândită. Aşa a fost proiectul iniţial şi cred că în zona aceasta parcursul turistic ar fi putu fi plasat în estul Magheru-Bălcescu. S-ar fi pus în valoare şi acele zone şi, poate, ar fi avut o mai multă logică integrată şi camerele din zona de nord (Lahovary, Icoanei, Ioanid).
Totuşi, se remarcă un detaliu bun: reamenajări propuse pe zona de est, cu crearea unor trasee cu infrastructură urbană adecvată secolului 21. Din păcate nu se prelungeşte către zona de sud, prin traversarea bulevardului Unirii şi o legătură, care pare chiar naturală, cu zona Bibliotecii Naţionale şi a Dâmboviţei (chiar dacă acolo avem proiecte individuale propuse). Către sud traseul turistic are un unic ţel: Piaţa de flori şi The Ark. Nimic în partea de sud-est, dar cu un plus pentru încercarea de revigorare a vechii Căi a Rahovei. În partea de sud-vest se reuşeşte o treabă excelentă prin pătrunderea şi amenajarea, chiar şi parţială, a curţii Casei Poporului. Din păcate nu vedem nicio dorinţă de a ţine cont de un viitor punct de interes major, Catedrala Mântuirii Neamului. Poate să ţi se pară o chestie groaznică, dar, dacă incluzi Casa Poporului (chiar doar prin Muzeul de artă contemporană), nu poţi face abstracţie de viitoarea catedrală.
O altă scurtă concluzie
În afara acestui traseu principal turistic şi a celorlalte reamenajări, în general, a profilului stradal sunt câteva proiecte care par aruncate în spaţiu, fără o aprentă conexiune cu rest. Poate o fi, dar eu nu o văd. Majoritatea proiectelor sunt de centre culturale, reabilitări de construcţii. Unele transformate în incubatoare de afaceri par alese de cineva ţintit, dar logica este pentru dosare nefăcute încă publice.
Există destul de multe trasee pentru circulaţie alternativă, dar, din păcate, nu se integrează în nicio dezvoltare la nivelul zonei perimetrale sau a oraşului. E foarte bine că se pune accentul pe acest tip de deplasare, dar e nevoie de un sistem. O altă serie de proiecte face parte din categoria managementului de trafic, dar nu ştim ce, cum, unde.
O altă parte bună a proiectelor PIDU este menţionarea obligativităţii de realizare a unor concursuri pentru rezolvarea unor spaţii importante ale Bucureştiului. Din păcate poate chiar viitoarele soluţii sunt viciate de introducerea unor proiecte deja aprobate şi mă refer la PUZ-urile deja aprobate. În următoarele episoade ale acestei serii despre PIDU voi discuta despre aceste documentaţii de urbanism, detaliat pentru fiecare în parte, moment bun pentru a pune în discuţie ceva mai atent şi unele proiecte locale.
Sper că mai există destul de mult interes pentru ce încerc eu să fac aici prin această serie de articole, PIDU fiind unul dintre cele mai importante proiecte de dezvoltare a Bucureştiului.
Articolele mele despre PIDU
- Un pic despre PIDU
- Despre PIDU – Zona centrală Bucureşti 1
- Despre PIDU – Zona centrală Bucureşti 2
- Despre PIDU – Zona centrală Bucureşti 3
- PUZ-URI PIDU: Rahova-Uranus-Piața de Flori, Parc Izvor-Pod Mihai Vodă
Toate imaginile folosite sunt parte din PIDU publicat pe site-ul PMB. Mai multe informaţii detaliate găsiţi şi pe aici.
Cum remarca o doamna profesor, inaintea acestui PIDU a existat un PUZ de Zona centrala (pentru TOATA zona centrala) mult mai bine facut, pe care PMB nu l-a aprobat si pe care PIDU l-a ignorant. Acel PUZ era facut de urbanisti adevarati, cu viziune mult mai corecta. Acela prelungea traseul pietonal de pe Calea Victoriei, pana la Parcul Carol care prezinta cu adevarat interes pentru pietoni, impreuna cu toata zona sa inconjuratoare. PIDU a pornit de la o idee buna si a propus cateva proiecte bunicele si cateva inoportune in acest moment.
din păcate nu am văzut niciodată puz-ul respectiv, aşa că nu pot să-mi dau cu părerea 🙂
şi mie mi s-a părut ciudat că nu se încearcă nimic cu legătură la parcul respectiv… acolo au propus doar ceva pentru spaţiul de lângă Gara Filaret (de fapt doar în faţa gării), aşa singurică, fără luat în considerare tot patrimoniul industrial din zonă sau parcul…
Impresia mea, mai ales după aprobarea PUZ-urilor cu parcări subterane, este că porțiunea de la sud de Dâmbovița interesează doar din perspectiva unei anumite forme de dezvoltare economică a terenurilor ocupate de Piața de Flori și maidanul Academiei și a celor dintre Gheorghieni și Calea Rahovei. În general, cred că o interpretare în cheia asta explică mai bine unele particularități ale proiectelor.
recunosc că încă nu am studiat în detaliu PUZ-urile, dar ştiu că au fost făcute doar pentru că au fost obligaţi, pentru parcările subterane… oricum am să încerc să fac o corelare cu alte documentaţii şi proiecte din zonă (nu doar din PIDU)… nu ştiu să se propună ceva pentru maidanul de la Academie