În articolul de săptămâna trecută am discutat (cam pe scurt, doar punctând anumite elemente) despre partea de analiză a PIDU Zona Centrală Bucureşti. Astăzi vreau să vorbesc despre o parte care mie mi se pare mai intersantă: strategia PIDU. Pentru că cred că aici e segmentul cel mai important al unui astfel de proiect, voi avea două articole despre partea aceasta din documentaţie.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) Zona Centrală Bucureşti este o documentaţie aprobată de CGMB în 2012, documentaţie care se vrea o strategie de dezvoltare a zonei centrale a Bucureştiului (vezi aici tot PIDU). În acelaşi timp, documentele de acest tip sunt obligatorii pentru accesarea anumitor fonduri europene. Cum s-a ajuns să se facă acest proiect, de la ce a plecat şi la ce s-a ajuns, precum şi cât de corect este întocmit nu le pot pune eu în discuţie. Există ghid pentru întocmirea PIDU şi vom vedea dacă s-a făcut corect, iar pentru modul de atribuire, alegere etc. nu am eu nimic de adăugat. Pe mine mă interesează partea de urbanism, de strategie de dezvoltare urbană. Să vedem cât şi cum este…
Strategia PIDU
PIDU spune că este o stategie. Eu aş spune că este mai degrabă un document care conţine elemente de strategie. În acest PIDU nu strategia este cea importantă, elementele unei strategii par a fi adăugate, aranjate, lipite ullterior unei serii de proiecte preexistente. Ce cred eu este că s-a plecat de la soluţii punctuale, proiecte mai mari sau mai mici, şi apoi s-a încercat şi o coafare într-o strategie. Să vedem câte elemente de strategie identificăm şi cum sunt realizate acestea (analiza am bifat-o în articolul anterior).
Viziunea PIDU mi-a fost greu să o găsesc. Poate am eu probleme de identificare, dar nu există un text care să descrie ce se vrea, către ce viitor luminos se îndreaptă zona. Drept este că avem ceva, ceva care duce cu gândul la o viziune:
Şi în acest caz vedem o listă de obiective, dar asta nu e o viziune. Există încă un text care este format din obiective, text pe care l-am văzut repetat în diferite locuri (în PIDU, dar şi în alte prezentări ale documentaţiei). Poate acesta este cel care ar trebui să-l identificăm ca viziune:
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana Central Bucureşti urmareşte: (i) punerea in valoare a caracterului eclectic al centrului Bucurestiului ca marca identitara a orasului, (ii) reintegrarea zonelor destructurate ale centrului Bucureştiului (iii) crearea unui sistem de circulatii eficient, (iv) revigorarea reţelei de spaţii publice, (v) dezvoltarea durabila a activitatii economice si (vi) asigurarea unui climat social divers si sigur. Realizarea acestor obiective vor avea ca efect atât creşterea calitatii vietii locuitorilor zonei centrale si ai intregului oras cât şi sporirea atractivitătii pentru investitori si turisti, susţinând un centru vibrant, dinamic, atractiv pentru Bucureşti, capitală europeană. (aici)
Saltul se face apoi rapid către obiective. Aici lucrurile sunt mult mai practice, mai apropiate de proiectele care îi interesează de fapt pe cei care au realizat PIDU. Obiectivele sunt în număr de şase (susţinute de sub-obiective, acţiuni şi proiecte):
- Centrul – o marcă identitară
- Ţesut urban restructurat şi reintegrat
- Sistem de circulaţii eficient
- Sustenabilitate
- Dezvoltarea activităţii economice
- Climat social divers şi sigur
Şi urmează explicaţii pentru fiecare obiectiv în parte. Acum vine şi prima mea mare surpriză: obiectivul Centru – o marcă identitară este pentru turism, pentru atragerea de turişti, pentru a-i învăţa pe localnici care e identitatea de care pot fi mândri şi cea care atrage turişti şi investitori. E cu brand (pozitiv), cum ne vedem noi şi ne percep ceilalţi. Trebuie să facem ceva să fie frumos, noi să fim mândri şi ei să fie atraşi de ce suntem noi mândri. Iar acest obiectiv are cele mai multe proiecte prevăzute (contează şi asta).
Obiectivul Ţesut urban restructurat şi reintegrat mi se pare atât bine formulat, cât şi explicat. Pentru următoarele obiective explicaţiile se pierd în ceaţă, cu texte care nu aveau ce căuta aici şi nici nu explică sau repară formularea greşită a unora dintre ele. Apare şi un obiectiv pe care nu îl regăsim ulterior pe nicăieri: Regenerare urbană integrată…
Am pus cap la cap o imagine cu toate obiectivele, sub-obiectivele, acţiunile şi proiectele propuse prin PIDU. Documentaţia devine ceva mai incoerentă în această zonă, după prezentarea obiectivelor. Apar şi câteva priorităţi ale PIDU, fără o explicaţie de ce acestea au fost alese, bazate în parte pe obiectivele anunţate şi cu aruncarea, în explicaţii, a unor proiecte pentru diferite zone. Cum am spus, cred că proiectanţii doreau neapărat să ajungă la partea practică, proiectele clare, fără a mai fi nevoiţi să dea explicaţii pentru acestea.
Şi, când strategia este incoerentă, ne trezim cu a doua surpriză: o strategie alternativă pentru dezvoltarea turistică a zonei centrale definite. De unde şi până unde era nevoie de asta? Nimic nu o anunţa…
Aparent toată lumea trebuie să vină cu o soluţie de a creşte numărul de turişti în Bucureşti. Sigur, de astfel de planuri, pot beneficia şi localnicii. Nu pot exclude beneficiile posibile pentru bucureşteni, dar pot exista şi dezavantaje imediate sau pe termen lung. Nimic din analizele anterioare sau obiectivele anunţate nu m-au pregătit pentru apariţia acestei strategii alternative. Dar nici nu era nevoie…
Acesta este traseul propus şi sistemul de Camere urbane. Cum s-a ajuns la acest traseu, de ce pe acolo, cum s-au decis funcţiunile pentru aceste camere nu este explicat nicăieri. Dacă aducem în discuţie că acest traseu cu camere este ideea din TUB (proiect incipient al acestei dezvoltări a zonei centrale) putem spune că avem mai întâi propunerea, proiectele şi ideile, iar apoi s-a încercat formularea unei strategii.
Scurtă concluzie şi altele despre strategie
Doar din analiza aceasta eu trag o concluzie oarecum îngrijorătoare: nu prea e strategie. Trec acum peste discutarea generală a proiectelor (o voi face în articolul următor) şi vă spun că, cel puţin în documentele publice, nu există nicio parte serioasă despre managementul PIDU, nicio explicaţie pentru modul de evaluarea şi urmărire a proiectelor şi aproape nimic despre etapizare (există doar pentru traseul turistic).
Totuşi, ceva avem… un scurt paragraf care rezolvă totul:
Cam acesta e modul în care s-a rezolvat o altă parte importantă a strategiei. Chiar şi profesionişti cu notorietate nu ştiu să facă o strategie de dezvoltare urbană, o planificare urbană. Sigur, nici nu cred că îi interesează sau conştientizează importanţa acesteia. Important este să se pună în practică ideile pe care le-au avut… Despre proiecte (ca parte din strategie) voi vorbi în următorul articol. Chiar dacă unele mi se par interesante, meritând să fie realizate şi având un potenţial de a transforma diferite zone, îmi pare rău că nici cei profesionişti nu pot vedea mai departe de interesul strict pentru proiectul lor… Facultatea aia de urbanism este încă inutilă în peisajul proiectării urbane bucureştene.
UPDATE: Poate s-a înţeles greşit, dar, când am spus că Facultatea de urbanism este inutilă, mă refeream la faptul că nimeni (începând cu arhitecţii) nu vede rostul ei şi al profesiei de urbanism. De aia avem şi legea urbanismului făcută în detrimentul profesiei de urbanist.
Articolele mele despre PIDU
- Un pic despre PIDU
- Despre PIDU – Zona centrală Bucureşti 1
- Despre PIDU – Zona centrală Bucureşti 2
- Despre PIDU – Zona centrală Bucureşti 3
- PUZ-URI PIDU: Rahova-Uranus-Piața de Flori, Parc Izvor-Pod Mihai Vodă
Toate imaginile folosite sunt parte din PIDU publicat pe site-ul PMB. Mai multe informaţii detaliate găsiţi şi pe aici.
îți zic eu cum s-a făcut traseul ăla: de la crîșma arhitecților (OAR) la jucăria lui Frolu (the Ark). Dacă The Ark era în Berceni, făceau traseul pînă-n Berceni 😉
sigur că ar putea să fie aşa, dar OAR nu se înţelege bine cu cei de la PIDU 🙂
asta, din bucataria lor, n-o stiam – dar p’onoarea mea c-asa pare!
nu îmi dau seama în partea de nord, mai ales că am impresia că a dispărut din proiect amenajarea pe Verona… în sud, la Piaţa de flori, este absolut evident interesul direct al domnului Frolu… asta nu e neapărat rău sau greşit, dar o să discut în detaliu la PUZ-ul de acolo
Foarte interesant, astept si continuarea 🙂
mulţumesc…urmează proiectele şi, în detaliu, PUZ-urile aprobate până acum
Nu o fi rau ca se intentioneaza investirea banului public in interesul „jucariei” lui Frolu dar daca ne gandim ca putinii bani publici ar trebui cheltuiti cu prioritate in beneficiul unei cat mai mari parti a comunitatii s-ar putea sa incepem sa vedem gravitatea chestiunii si abuzul pe care nu ar trebui sa-l (mai) toleram. Si sa nespuna cineva ce e cu unitatea aceea de „implementare a proiectului” care n-a realizat nimic, n-a implementat nimic in anii acestia. E platita din bani publici?
Banii nu se bagă în „jucăria” lui Frolu, ci în proiectele din zonă… Până la urmă jucăria respectivă este o chestie foarte bună şi exemplară, dar discutăm detalii chiar la articolul care va fi despre acea zonă… Despre unitate chiar nu am găsit nimic în plus, probabil trebuie întrebat la primărie
„Jucaria” lui Frolu capata valoare daca se curata zona. Ce o fi asa de greu de inteles? Limpede ca apa.
sunt proiecte care vor sa creasca valoarea investitiei lui Frolu cu bani care ar putea fi folositi pentru proiecte mult mai utile comunitatii; aceasta era ideea. La cat de putini bani sunt, credeti ca e o prioritate construirea unei parcari subterane la Piata Florilor? Si credit ca exista vreun pieton normal care o sa se plimbe 2 km pe jos, pana la aceeasi piata, printr-un hau care nu-I ofera niciun punct de atractie, nicio functiune de interes public, in spatele parlamentului si in desertul din zona Uranus?
Pentru că nu avem prezentată nicio analiză de oportunitate și o stabilire a priorităților, nu prea știu ce să spun… da, investițiile din sud o cresc și pe cea a domnului Frolu, dar nu este singura de acolo… am în plan să prezint detaliat Puz-urile aprobate și sa discut pentru fiecare de zonele specificate si proiectele de acolo… poate e mai bine dacă discutăm atunci, specific 🙂