Încep astăzi o serie de articole despre cât și cum am construit în București, o serie de analize din care poate tragem și niște concluzii deștepte. Anul acesta am avut ocazia să colaborez la un doctorat și a trebuit să fac câteva planuri despre evoluția Bucureștiului.
Eu a trebuit să prezint câteva planșe în care să evidențiez cât s-a construit în București de a lungul timpului. Am optat pentru 3 perioade, delimitarea fiind aleasă în urma unor discuții. La cele trei perioade inițiale (antebelic, interbelic și comunism) eu am adăugat acum un plan cu ce s-a construit după 1989. Deci avem patru planuri mari și late pe care le voi detalia și compara.
Cele patru planuri reprezintă (de la stânga la dreapta) perioada antebelică, interbelică, comunism și post 1989. Pentru că acesta este doar primul articol din serie, trebuie să îl luați ca pe o introducere. Vor urma detalieri și imagini mult mai mari cu fiecare perioadă și comparații între diferite elemente.
În principiu, pentru fiecare plan am ales să reprezint zonele principale. Am preferat să nu înnebunesc desenând în detaliu fiecare parcelă sau construcție, iar în unele cazuri există chiar și o detaliere pe funcțiuni. Fiecare plan are un fundal suport diferit. Pentru perioada antebelică avem planul de la 1911, pentru interbelic planul Sâmboteanu/Moldoveanu 1941, pentru comunism și cel actual fundalul este al PUG București aprobat în 2000.
Pe imaginea de mai sus am ales să reprezint pe fiecare plan limita administrativă actuală (linia mov), astfel că avem deja un element prin care puteți compara cantitatea de fond construit. Sigur, o să încerc să intru în detalii. O să încercăm să ne gândim și la cât s-a construit, cum putem compara asta, cât de mari sunt perioadele de timp alese sau cât a influențat regimul proprietății și chiar cel politic.
Iată o chestiune simplă, cum s-a modificat în timp limita administrativă. Dar în unele cazuri am făcut alegeri de reprezentare care pot influența percepția asupra dezvoltării, există mari zone mixte în anumite perioade, zone pe care am ales să le interpretez ca aparținând unei anumite etape, doar pe baza percepției mele. De exemplu, a trebuit să aleg dacă reabilitarea blocurilor poate fi considerată și marcată pe planul post 1989. Pe acest din urmă plan am depășit limita administrativă, fiind absolut imposibil să nu iau în considerare cantitatea uriașă de construcții noi din localitățile învecinate.
Sunt multe elemente cărora pur și simplu le-am dat o interpretare personală, dar pentru care am încercat să găsesc și justificare. Deci rămâne de văzut în următoarele articole ce am reușit să fac și dacă vi se pare interesant.
Articole din serie
Frumos! Comunele limitrofe sunt intr-o continua dezvoltare si sper ca utilitatile sa ajunga peste tot peste cativa ani, iar unele ar putea fi chiar incluse in municipiul Bucuresti, cum ar fi „comuna-oras” Chiajna cu satele Rosu si Dudu.