Știu că e mai interesant ce prostii pot face unii peste canal, dar noi suntem cu altă treabă pe aici. Vreau să vă vorbesc un pic despre revolta tembelă pe bază de perete vopsit, distrugere de patrimoniu și mare indignare, furtună care s-a petrecut săptămâna trecută în paharul societății nișate bucureștene. Poate ați aflat, poate nu, dar s-a făcut public că proprietarul casei din care face parte calcanul cel veșnic și frumos acoperit de grafiti va demola tot ce există pe respectivele parcele. Deci și zidul, dar și altele. Și face altceva în loc… și așa, drama…
Acum să ne dăm cu părerea, să vedem ce avem noi aici. Să descoperim ce a vrut autorul. Suntem la intersecția Arthur Verona cu Dionisie Lupu și în zona protejată 34 Pitar Moș. Asta e ceva important, pentru că mulți vorbesc despre zona protejată de parcă e Superman și doar existența ei salvează orice. Doar că zona asta protejată are și ea niște reguli, destul de clare, destul de în limba română. Deci pot fi citite. Și caut să văd ce zice de casa noastră (aici sunt mai multe parcele care au fost alipite, mai multe construcții, de aici și noul număr Dionisie Lupu 39-41) sau despre cum și în ce condiții se poate construi: Mai avem și un studiu istoric pentru zona protejată, studiu ce face parte din proiectul de detaliere a zonei protejate. Eu nu știu dacă s-a aprobat încă, dar, oricum, e făcut și avem ceva și despre casa și parcelele noastre:
Niciuna dintre clădiri nu este monument, cea de la nr 39 este declarată Imobil cu valoare culturală complexă medie, iar cea de la 41 Imobil cu valoare culturală complexă mică, aceasta fiind cea de la intersecția cu Verona și având calcanul. Sigur, ele sunt în raza destulor monumente din zonă, dar asta e altceva. Astea ar fi pe scurt lucrurile despre zona protejată. Citiți ce scrie în regulament și după aia nu mai aveți cum să veniți cu declarații de genul: nu se poate demola, e zonă protejată. Acum să vedem ce se face acolo…
O construcție nouă
Bun, am aflat că se demolează mai mult pe acolo, dar ce se face? Unii au sărit imediat, dar eu nu știu nici acum să vă spun clar. În primul rând a apărut un proiect din 2010 al celor de la Western Outdoor.Bun, asta e firma domnului Gabrea, cel care e și șeful comisiei de urbanism de la Primăria generală. La Western Outdoor ei spun că proiectul era făcut pentru autorizația de construcție, cu funcțiune mixtă (locuire și comerț). Nu pare că s-a întâmplat nimic la momentul respectiv, dar în 2011 apare o propunere pentru un PUZ.De data aceasta proiectantul este Town Design (sursa imaginii Observatorul urban) cu un proiect care seamănă destul de mult cu cel de la Western Outdoor. Asta e normal, domnul Gabrea fiind cel care reprezenta proiectantul în comisie și pe acest proiect. Vedem aici, pe lista de dezbatere pentru ședința CATU. Deci avem același proiectant, cu o altă versiune. Din ședință aflăm și câteva informații despre proiect. În primul rând s-a făcut un studiu istoric, întocmit de domnul Criveanu de la firma care a făcut studiul istoric pentru toată zona protejată, studiu prin care s-a recomandat să fie păstrate câteva elemente doar ale casei de la nr 41. Nimic despre cea cu calcan… Nu știu ce s-a întâmplat mai departe pentru că nu apare nicăieri ca PUZ-ul să fi fost aprobat. Din 2011 până acum nu am găsit informații despre aprobarea unor reglementări diferite acolo. E probabil ca proiectul să se fi blocat atunci.
Concluzia mea este că nu știm ce și cum arată ce se va construi pe acele parcele. Toate imaginile care au apărut sunt foarte vechi, dar, sigur, există posibilitatea ca proiectul să fie chiar cel vechi. A apărut informația că ar fi fost aprobat proiectul în decembrie, în comisia de monumente. Nu știu ce proiect, dar așteptăm… Să vedem acum ce comentarii, declarații cam idioate fac unii care iubesc salvarea Bucureștiului.
Păreri nervoase și specializate
În primul rând totți au fost de acord că respectivul calcan de la Street Delivery a devenit un simbol, că a crescut prestigiul zonei, că a făcut și a dres. Un simbol e clar, dar nu știu dacă cineva ține minte ce a fost desenat pe el cu un an înainte. Mă rog, așa stăm noi prost cu memoria. Așa trebuie să ne reamintim că Street Delivery a apărut în anii 2000 cu scopul de a ajuta la pietonalizarea străzii pictor Arthur Verona. Nu a reușit asta și nici nu mai pare ca fiind un scop această pietonalizare. Dar, pentru că eu sunt un nesimțit care nu poate înțelege mândrele și frumoasele sentimente create și gestionate de Street Delivery, trebui să vă arăt ce zice regulamentul zonei protejate. Zona protejată în care se desfășoară de ani buni Street Delivery:
Deci, cam din ce este făcut Street Delivery? Din construcții provizorii de orice natură? Cam așa ne pasă nouă de zona protejată… ea e bună doar când ni se pare nouă. Altfel, mai pot fi găsite destule elemente din regulament care sunt încălcate de festival.
Mergem mai departe și vedem o declarați a unui specialist, domnul Sturdza, actual vicepreședinte al OAR (organizația aia profesională a arhitecților care are sediul chiar pe strada Verona):
“Nu cred că e posibil să faci acolo un P + 4. Nu cred că e corect să faci o clădire numai de birouri pentru că încet-încet toată zona centrală se transformă în zonă de birouri şi, de fapt, e o zonă de locuire. O zonă de birouri, de exemplu, azi de Rusalii când oraşul e liber, ar fi moartă. Se dezechilibrează social. Problema parcării va fi de asemenea complicată”, ne-a declarat Şerban Sturdza de la OAR, al cărei sediu se află chiar pe strada Verona. (sursa)
Păi cine să știe mai bine decât domnul Sturdza? De unde a venit cu ideea că zona se transformă în zonă de birouri? Păi probabil că în momentul în care OAR și-a făcut sediu pe Verona a fost o chestie bună. Au salvat și casa lui Mincu, dar au transformat o suprafață destul de mare în birouri. Birouri și nu locuire. O a doua chestie pe care o cunoaște domnul Sturdza este că a închiriat o construcție unei librării, chiar Cărturești. Cum librăria nu este locuire, iată că domnul arhitect are toate motivele să se teamă… Sigur că OAR are o parcare proprie pentru birourile sale, sigur că și Cărturești are locuri de parcare pentru librărie și terasă (chestia aia care nu are funcțiunea de locuire). Și de ce să nu ne uităm la o parte mai mare, să vedem toată strada Arthur Verona:
Pe un plan cadastral al zonei am marcat funcțiunile pe parcele de pe strada Pictor Arthur Verona. Locuirea este marcată cu galben (galben deschis pentru clădirile de joasă înălțime și galben închis pentru cele cu locuire colectivă). Cu albastru este marcată clădirea cu calcanul pictat, iar cu roșu celelalte construcții care vor fi demolate. Cu roz sunt marcate restul de parcele cu funcțiuni diferite de locuire. Cam ce vedem noi aici, iar domnul specialist arhitect și actual vicepreședinte nu a văzut? Păi locuire nu există aproape deloc pe strada Arthur Verona, iar acolo unde este, avem de fapt locuire colectivă din perioada interbelică. Acea locuire care nu are nicio legătură cu Bucureștiul pe care îl plâng unii în acest caz. De fapt, hai să ne uităm de la mai mare depărtare:
Am marcat zonele de locuire individuală, majoritar individuală, pe care unii le văd ca pe cele care definesc zona. Locuirea este funcțiunea predominantă (sau așa pare), dar doar pentru că există locuințele colective, majoritar interbelice. O cu totul altă dezvoltare față de secolul 19 pe care acum îl plâng unii în mod eronat. Pentru că mi-a fost lene și nu cred că era așa interesant, nu am făcut o documentare detaliată. Dacă ne vom uita în detaliu la modul în care sunt utilizate multe vile, case sau părți din ele, vom vedea că locuirea (de sfârșit de secol 19) nu prea mai este prezentă, funcțiunea de locuire în multe dintre ele nu mai există. Au fost trasformate radical sau parțial și au apărut noi funcțiuni: birouri, sănătate, restaurante, magazine etc.
O scurtă concluzie
Nu știu ce se va face acolo. Din imaginile pe care le-am văzut până acum nu există o speranță că ceva interesant. Asta este cel mai păcat. Demolează construcții (de valoare sau nu), dar nu fac nimic mai bun. Bani puțini, profesioniști slabi! Cred că oricine avea un pic de logică ar fi trebuit să înglobeze acel calcan (sau ceva nou cu funcțiunea asta) în noul proiect. De ce? Păi chiar apărătorii nedemolării o spun:
Calcanul casei a devenit un reper urban, a avut o funcție de coagulare și face parte deja din memoria afectivă a locului. (sursa)
Păi pentru cineva cu cap asta înseamnă bani, bani mai mulți la chirie. Poate nu mă pricep eu… ca de obicei, așteptăm să vedem ce iese. Așteptăm să vedem cum cei de la Street Delivery deplâng calcanul sau, poate, încep să-și regândească evenimentul. Ca să pară că le pasă de zona aia. De la OAR nu avem ce să așteptăm. De la noi eu aștept, ca de obicei, să ne documentăm înainte de a ne da cu părerea. Și după aia putem să discută și despre părere.
Detalierea PUZ intocmit in 2011 a fost blocata de dl Patrascu desi erau deja luate toate avizele si numai trebuia decat sa fie inaintata spre aprobare in CGMB. Motivul? E PUG in lucru si „vrem sa integram toate zonele protejate in PUG” (citat aproximativ).
şi încă mai e PUG în lucru 🙂
mersi pentru informaţie
Importanta e cladirea de langa, care e superba si va fi distrusa, nu neaparat calcanul….Aia nu poate fi inlocuita, nici lumina si aerul din care li se va mai fura un pic celor cativa locuitori ramasi in zona.:)
de clădirea de lângă se pomenește în ședința comisiei de urbanism și se propun păstrarea unor elemente, dar, repet, habar nu avem care este exact proiectul care se va realiza
*din( care li se va mai fura un pic)
In sfârşit, citesc ceva scris ”în normalitate” – fără încrâncenare, documentat, detaliat.
Repet ce am spus şi în alte locuri, cu alte ocazii : ce-ar fi să dăm, totuşi, şi proprietarului… ceva drepturi asupra proprietăţii sale, în limita prvederilor legale, bineînţeles!
cum am spus, putea fi mult mai detaliat… eu nu le-aș plânge de milă proprietarilor, dar, ca de obicei, lucrurile nu sunt doar albe sau negre